Proiectul căii ferate Vâlcele-Râmnicu Vâlcea, abandonat în urmă cu un sfert de secol, după ce fusese aproape finalizat, a revenit în actualitate, fiind introdus în lista proiectelor admise pentru testare în Maste planul General de Transport.
Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Argeş, Florin Tecău, care a inclus promovarea acestui proiect printre priorităţile mandatului său, pentru început este nevoie de găsirea surselor de finanţare necesare realizării unui nou studiu de fezabilitate.
“Urmează un nou studiu de fezabilitate. Nu există nici finanţare, nu există niciun proiect care să stabilească termene şi modalităţi de realizare. Se încearcă primul pas, studiul de fezabilitate, pentru care trebuie să fie găsiţi bani, argumente şi găsită o cale de finanţare. Nu este exclus să apară şi o finanţare europeană sau un parteneriat public-privat, vom vedea ce va fi”, a declarat, pentru Agerpres, preşedintele CJ Argeş, Florin Tecău.
Traseul ar trebui verificat şi, eventual, uşor revizuit
Principalul argument în favoarea proiectului este acela că ar asigura cea mai scurtă legătură feroviară între Bucureşti şi centrul Europei, însă pentru a deveni o rută viabilă de transport sunt necesare lucrări de anvergură.
“Trebuie să stabilim traseul, acest traseu s-ar putea să nu mai fie viabil. Oricum, este alternativa cea mai scurtă, cea mai rapidă şi cea mai economică spre Budapesta şi centrul Europei. (...) Bineînţeles că totul trebuie făcut în pas cu timpurile, linie electrificată, linie dublă, linie pentru viteză ridicată. Linia fusese proiectată la 120 de kilometri pe oră, o viteză destul de ridicată. Din păcate, se pare că structurile realizate atunci nu mai sunt în stare de funcţionare, nu prezintă siguranţă”, a explicat Florin Tecău.
Tronsonul de cale ferată, care reduce cu 117 kilometri distanţa dintre Bucureşti şi Sibiu, era realizat, după un deceniu de lucrări, în proporţie de peste 90%. În anul 1989 era finalizată montarea şinelor pe cei peste 38 de kilometri, fiind realizate lucrările cele mai complexe. Este vorba, printre altele, despre două tunele, Ploştina (1.910 metri) şi Gibei (2.250 metri), precum şi despre mai multe viaducte ce însumează o lungime de peste 2.800 metri, cel mai spectaculos fiind cel peste valea râului Topolog, cu 1.290 de metri lungime şi o înălţime maximă de 48 de metri.