Actualitate

Noua Lege a viei şi vinului lasă neprotejate podgoriile cu tradiţie

Senatorul Dan Niţu solicită colegilor parlamentari vâlceni să susţină îmbunătăţirea proiectului în Camera Deputaţilor, for decizional pentru varianta finală a legii

Senatorul PNL Remus Daniel Niţu atrage atenţia asupra unor inconveniente generate de noua Lege a viei şi vinului. Proiectul legislativ, disponibil publicului larg şi pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), a trecut, luna aceasta, de comisiile de specialitate ale Senatului României cu mai multe amendamente, printre care unele aduse de parlamentarul liberal. Senatorul Niţu se declară nemulţumit de forma actuală a proiectului de act normativ şi spune că va continua să susţină îmbunătăţirea lui în Camera Deputaţilor, cameră decizională. Pentru aceasta solicită şi sprijinul celorlalţi parlamentari vâlceni. În plus, Guvernul a iniţiat şi un proiect de Hotărâre prin care îşi propune folosirea a circa 48 de milioane de euro din fonduri europene pentru creşeterea suprafeţelor cultivate cu viţă de vie pentru vin şi promovarea cu prioritate a soiurilor tradiţionale româneşti. Din lista Executivului lipseşte inexplicabil, printre altele, Crâmpoşia de Drăgăşani!

Dreptul de plantare trebuie să rămână în rezervele judeţene

“Amendamentele admise de Comisie se rezumă la adaptarea legislaţiei naţionale la prevederile europene, modificări ce oricum ar fi fost făcute având în vedere obligaţiile României ca membru al Uniunii Europene. A fost o dezamăgire pentru mine să văd cum colegii din comisie, deşi au fost convinşi de propunerile pe care le-am făcut, au votat, până la urmă, aşa cum le-a impus Guvernul. Cea mai serioasă problemă a proiectului de lege este pierderea dreptului de plantare din rezerva judeţeană, în cazul suprafeţelor abandonate. Aşa cum prevede proiectul Guvernului, dreptul de plantare a viţei-de-vie aferent unei culturi abandonate, adică nelucrate timp de 3 ani, înseamnă trecerea dreptului de plantare în rezerva naţională, iar nu în rezerva judeţeană, aşa cum ar fi normal. Este inadmisibil ca judeţul nostru, cu o veche tradiţie a culturii de viţă-de-vie, să piardă drepturile de cultivare, iar acestea să fie preluate de alte zone ale ţării, în care condiţiile de mediu sunt mai puţin favorabile producerii unui vin de calitate. Fac un apel tuturor parlamentarilor vâlceni de a insista, alături de mine, asupra adoptării acestei modificări care stopează irosirea unei resurse extraordinare a judeţului Vâlcea – potenţialul viticol”, susţine Dan Niţu.

Viticultorii doresc o relaţie de colaborare cu Guvernul

Senatorul PNL spune că va insista şi pentru amendamentul privitor la conducerea Consiliului Regiunilor Viticole din cadrul Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Viti-vinicole. Proiectul de lege prevede ca acest Consiliu să fie condus de o persoană numită de MADR. “Din punctul meu de vedere, prezenţa unui reprezentant al ministerului este necesară, însă nu ca director general. Consiliul Regiunilor Viticole reuneşte reprezentanţii regiunilor viticole ale României şi este firesc ca această structură să colaboreze cu Guvernul, nu să se contopească cu acesta”, explică parlamentarul. O mică victorie a fost obţinută, totuşi, în privinţa numirii acestor reprezentanţi, care va fi făcută pe baza propunerilor efectuate de către Organizaţia Interprofesională pentru Produse Agro-Alimentare, pentru filiera “struguri, vin, produse pe bază de vin”, precum şi de către alte organizaţii de producători recunoscute.

Competenţa controlului, ambiguă

"Este inadmisibil ca judeţul nostru, cu o veche tradiţie a culturii de viţă-de-vie, să piardă drepturile de cultivare, iar acestea să fie preluate de alte zone ale ţării, în care condiţiile de mediu sunt mai puţin favorabile producerii unui vin de calitate.", Remus Daniel Niţu, senator PNL

O altă neregulă din acest proiect de lege pe care senatorul o subliniază este competenţa de constatare a contravenţiilor, care acum revine mai multor instituţii, fără a fi clare responsabilităţile fiecăreia în domeniu. “Acest lucru poate determina, pe de-o parte, o pedeapsă abuzivă, ce vine din partea mai multor instituţii în acelaşi timp pentru o contravenţie unică, iar, pe de altă parte, poate duce la nepedepsirea contravenţiilor, întrucât instituţiile abilitate îşi pot pasa responsabilitatea de la una la cealaltă”, mai spune parlamentarul vâlcean. Alte două amendamente propuse în cadrul comisiei au fost creşterea suprafeţei cultivate, pentru care viticultorii trebuie să prezinte declaraţia de recoltă, de la 0,1 ha, la 0,3 ha şi creşterea cantităţii de vin pentru care ar trebui prezentată declaraţia de producţie, de la 1.000 de litri, la 2.000 de litri.

Crâmpoşia de Drăgăşani, omisă la susţinerea cu fonduri europene

Într-un alt proiect de Hotărâre de Guvern privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul viti-vinicol în perioada 2014 – 2018, se subliniază că Guvernul vrea să folosească fondurile UE dedicate sectorului vini-viticol pentru creşterea suprafeţelor apte să producă struguri pentru vin cu denumire de origine controlată, la cel puţin 30.000 ha şi promovarea cu prioritate, în noile plantaţii, a soiurilor româneşti pentru vinuri de calitate competitive pe plan european. În perioada 2014 – 2018, România va beneficia de o alocare financiară în cuantum de 47,7 milioane euro. Şi aici există, din păcate, omisiuni ce afectează mai multe zone cu tradiţie în cultura viţei de vie din întreaga ţară. Soiurile româneşti pentru vinuri de calitate competitive pe plan european menţionate în proiectul de hotărâre sunt: Fetească Albă, Fetească Regală, Tămâioasă Românească, Grasă, Fetească Neagră, Băbească Neagră, Cadarcă, Frâncuşa şi Busuioacă de Bohotin. Crâmpoşia, soi tradiţional în zona Drăgăşani (dar nu numai), lipseşte cu desăvârşire din această listă, lucru ce ar trebui să atragă serios atenţia parlamentarilor vâlceni. În proiectul de hotărâre se mai menţionează că sectorul viti-vinicol din România deţine o piaţă de circa 450 milioane euro.

Soi milenar, cu potenţial insuficient exploatat

Crâmpoşia (tradiţională şi selecţionată, ambele omologate) este unul dintre cele mai vechi soiuri româneşti de struguri creat la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Viti-Vinicolă (SCDVV) Drăgăşani şi selecţionat începând din 1972. Înlocuieşte un soi mult mai vechi existent în zonă, căruia îi păstrează caracterul aromatic, dar îi dă un plus de vigoare. În decursul timpului, Crâmpoşia a avut mai multe sinonime, fiind cunoscută de viticultorii din Oltenia sub denumirile de Cârlogancă şi Băldoaie. Mai târziu, după ce a trecut Oltul şi s-a răspândit în zona Dealu Mare, viticultorii din această podgorie au numit-o Ciolan. În afară de SCDVV, cele mai cunoscute branduri din zona Drăgăşani sub care este îmbuteliat vinul obţinut din acest soi de viţă de vie sunt Prince Ştirbey (Agricola Ştirbey SA), Avincis (proprietari Cristiana şi Valeriu Stoica) Casa Isărescu (Mărul de Aur SRL), Casa de Vinuri Iordache ş.a. Din Crâmpoşie se obţine un vin alb, demisec, de vară. Oenologul Oliver Bauer a încercat la Drăgăşani şi un experiment de spumant din Crâmpoşie. Acesta arată capacităţile de învechire şi versatilitatea acestui soi românesc, care nu se bucură de faima cu care e înconjurată Feteasca.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...