Opinii

 

BNR confirmă preferinţa pentru politica monetară discreţionară

Banca centrală a redus rata dobânzii de politică monetară de la 3,75% la 3,5%. Dar nu aici este ştirea. Conferinţa de presă şi comunicatul oficial oferă informaţii care susţin modul arbitrar în care banca centrală implementează politica monetară, dar şi confirmarea că banca centrală intervine în piaţa valutară tot arbitrar, fără să considere efectele colaterale pentru economie.

Comunicat

Să începem cu comunicatul BNR. Există câteva diferenţe importante faţă de comunicatul dat cu o lună mai devreme.
În primul rând, a fost scoasă referinţa legată de condiţiile de lichiditate de care BNR era foarte mandră acum o lună şi care ar fi trebuit să contribuie la stimularea creditării. În ianuarie 2014, BNR spunea “îmbunătăţirea condiţiilor lichidităţii pe piaţa monetară contribuie la o dinamică pozitivă a creditării în monedă naţională”. În februarie 2014, nu mai spune nimic despre lichiditatea din piaţă. De ce? Pentru că intervenţiile valutare au eliminat acest “avantaj” pentru economie.
Al doilea lucru important din comunicat este schimbarea limbajului folosit de BNR când vorbeşte de dinamica creditului în lei. În câteva săptămâni, BNR a devenit mai pesimistă şi a trecut de la “relativa îmbunătăţire” la “tendinţa uşoară de ameliorare. Este clar că, deşi încearcă să pară în control, banca centrală a înţeles că revenirea creditării în lei o să dureze şi depinde foarte mult de sănătatea sistemului bancar.
În 8.01.2014 ”în pofida unei relative îmbunătăţiri a evoluţiei împrumuturilor în monedă naţională.”
În 04.02.2014 “în pofida unei tendinţe uşoare de ameliorare a evoluţiei împrumuturilor în monedă naţională.”
Al treilea lucru important este prezentat în paragraful următor şi seamănă foarte mult cu o politică monetară care susţine obiective ale guvernului. Altfel spus, seamănă foarte mult cu o confirmare că BNR nu este o bancă centrală independentă decât de jure nu şi de facto.
“Totodată, implementarea consecventă a unui mix adecvat al politicilor macroeconomice, în linie cu prevederile acordului preventiv de finanţare externă încheiat cu instituţiile internaţionale, alături de o situaţie socială şi politică echilibrată în anul electoral 2014, este esenţială pentru consolidarea stabilităţii şi a perspectivelor creşterii economiei româneşti, întărind astfel rezistenţa acesteia faţă de şocuri externe.”

Intervenţii în piaţa valutară

În conferinţa de presă, guvernatorul BNR a explicat cum intervine banca centrală în piaţa valutară (min. 17 din conferinţă). Pe scurt, BNR spune: Ministerul de Finanţe a vândut euro din împrumuturile/fonduri UE. Pentru că BNR oferă RON la schimb, efectul este creşterea masei monetare. BNR ar trebui să sterilizeze această intervenţie pentru a nu influenţa masa monetară. O bancă centrală responsabilă şi profesionistă sterilizează imediat acest tip de tranzacţii. De ce? Foarte simplu. Se presupune că fără aceste tranzacţii banca centrală deja administrează corect lichidităţile din economie pentru a-şi atinge obiectivul de stabilizare a preţurilor. O tranzacţie neprevăzută care duce la creşterea masei monetare neanticipată de piaţa monetară schimbă comportamentul agenţilor din economie. Mai ales atunci când aceştia nu ştiu dacă masa monetară a crescut pentru că BNR relaxează politica monetară sau a crescut doar temporar. Guvernatorul a confirmat că nu a sterilizat imediat această intervenţie şi a lăsat lichiditatea în piaţă, ducând la ceea ce BNR numeşte oarecum greşit „exces de lichiditate” (ceea ce înseamnă că în 2008 a dus la deficit de lichiditate, o să revin). A urmat o perioadă de aşteptare din partea BNR şi, când a observat că există un pericol ca rata de schimb să devieze de la o rată de echilibru doar de BNR ştiută, atunci a intervenit pentru a corecta această „anomalie” a pieţei. Astfel, în ultimele zile, BNR a intervenit în piaţa valutară pentru a readuce rata de schimb către nivelul de echilibru şi a retras lichiditatea din piaţă, operaţiune care a dus acum la un deficit de lichiditate.
În aceste câteva minute, guvernatorul a explicat foarte clar şi coerent că banca centrală ţinteşte un curs de echilibru şi implementează politica monetară într-un mod arbitrar. Ce nu înţelege BNR este că economia reală are nevoie de predictibilitate şi de informaţie corectă din partea preţurilor. Intervenţiile în piaţa valutară şi, implicit, monetară într-un mod arbitrar au efecte în economia reală. Efectul important pentru BNR este că băncile şi restul economiei nu mai cred semnalele trimise de piaţa interbancară şi de cea valutară. Astfel, atunci când se miră că nu se vede scăderea dobânzilor de politică monetară în creditare, BNR nu trebuie decât să se uite la modul arbitrar în care îşi face treaba.

Piaţa interbancară

După ce în comunicatul oficial din 8.01.2014 banca centrală se folosea de „excesul de lichiditate” pentru a arăta că „susţine” creditarea în lei, în conferinţa de presă guvernatorul explica faptul că dublarea dobânzilor din piaţa interbancară este normală pentru că acestea ar trebui să fie cât mai aproape de dobânda de politică monetară. Da, o bancă centrală profesionistă şi transparentă ar administra lichiditatea din piaţa interbancară TOT TIMPUL în aşa fel încât dobânzile din piaţa interbancară să fie cât mai aproape de dobânda de politică monetară. Dar nu este cazul BNR, unde dobânzile din piaţa interbancară sunt folosite pentru controlarea cursului de schimb, iar orice apropiere de dobânda de politică monetară este arbitrară. Într-o bancă centrală care administrează adecvat, corect, transparent lichiditatea din piaţă, diferenţa dintre dobânda de politică monetară şi o medie a dobânzilor din piaţa interbancară ar fi fost cât mai aproape de zero. Realitatea îl contrazice din nou pe domnul guvernator.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...