Sub Lupă

Edilii olteni, turişti de lux pe bani publici

Autorităţile din toată regiunea practică de câteva decenii metoda înfrăţirilor, beneficiile rezumându-se, se pare, la mini-vacanţe relaxante pentru oficiali

Aleşii locali toacă în fiecare an miliarde de lei vechi doar pe deplasări. Chiar în condiţiile unor rezultate catastrofale, edilii continuă să cheltuiască cu lejeritate banii contribuabililor, bugetele locale fiind în continuare doar o „vacă bună de muls”. Administraţiile locale şi judeţene consumă anual sume frumuşele, sub pretextul scoaterii localităţilor pe care le reprezintă din anonimat şi pentru a le face mai uşor de integrat în comunitatea europeană.

Vizite de lucru sub motivul punerii la punct a detaliilor pentru înfrăţirea localităţilor pe care le administrează cu diverse localităţi din ţări mai calde, schimburi de experienţă prin ţări exotice, participări la seminarii cu teme interplanetare precum “Conferinţa interparlamentară europeană privind spaţiul cosmic, dezvoltarea Africii, conferinţa internaţională «Rugăciunea berlineză» cu tema «Responsabilitatea în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor»”, sunt doar câteva din pretextele edililor pentru a călători pe bani publici în Argentina, Brazilia, Columbia, Miami, Dubai, Seoul şi Singapore.
Scopul declarat al acestor vizite, pentru care sunt puşi la bătaie de la buget zeci de mii de euro, este acela de „a scoate localitatea din anonimat şi de a o face mai uşor de integrat în comunitatea europeană”, participări la diverse simpozioane sau conferinţe europene, participări la “misiuni” economice, târguri sau expoziţii de tot felul. Beneficiile înfrăţirii localităţilor sunt cel puţin discutabile, între care regăsim doar schimburile de experienţă, sociale, culturale, sportive sau educaţionale.
Cum toate aceste ieşiri ale aleşilor se fac pe banii contribuabilului, cetăţeanul are dreptul să ştie cum şi pe ce sunt cheltuiţi aceşti bani. În România însă, când vine vorba de bani publici, cheltuielile sunt de cele mai multe ori ţinute la secret, în loc să fie afişat programul deplasărilor în străinătate, să se cunoască ce edil este plecat, unde, cât costă „relaxarea” sau „bronzul” acestora şi mai ales care e scopul deplasării şi alte asemenea detalii de interes public.
Atenţia de care s-a bucurat România în prima parte a anilor ’90 a generat şi un val masiv de înfrăţiri pe bandă rulantă între localităţile noastre şi alte unităţi administrative de prin Europa sau de pe alte continente. Boala înfrăţirii la olteni continuă şi în ziua de astăzi, chiar dacă puţini sunt aleşii care se pot lăuda cu transpunerea în practică a unor proiecte comune duse la capăt cu “fraţii” de pe te miri unde. În cele mai multe cazuri, relaţiile sunt menţinute doar de dragul de a putea oferi consilierilor locali şi membrilor din Executivul instituţiei scuza pentru deplasări cât mai dese în afara graniţelor ţării. Plătite din bani publici, desigur.

Râmnicul are şapte fraţi

Preferinţele edililor care s-au perindat de-a lungul timpului în fruntea Primăriei Râmnicului s-au îndreptat către oraşe greceşti: Kalamata, de exemplu, dar şi spre peninsula italiană, în prima etapă purtându-se discuţii cu Provincia Latina, mai apoi cu orăşelul Cascia. Nici după semnarea actelor de înfrăţire între Râmnic şi diverse localităţi, precum Krusevac, nu a generat derularea unor proiecte ample între oraşe. În schimb, moda înfrăţirilor a continuat iniţiindu-se demersuri pentru înfrăţirea municipiului Râmnicu Vâlcea cu oraşul Sparta din Grecia. În martie, primăria bifa două potenţiale cumetrii administrative dintr-un foc: una cu cretanii din Chania, profitând de vizita în municipiu a reprezentanţilor companiei de construcţii Tachydomi, şi cea de a doua cu slovenii din Ljubljana.

Horezu, punte pentru americani

Oraşul staţiune Horezu bifează la rândul său câteva punţi de legătură create cu diverse oraşe din Europa sau Statele Unite. Deşi s-a orientat către localităţi din state cu „pedigree” economic, nici horezenii nu se pot lăuda cu mari isprăvi în atragerea investiţiilor străine în zonă. Skopelos-Grecia, La Destrousse-Franţa şi Julien-SUA sunt localităţile cu care micul târg de la poalele Munţilor Căpăţânii a legat de-a lungul timpului legături strânse. „Păstrăm legătura cu administraţiile acestor localităţi. Am ocazionat până acum mai multe schimburi culturale, dar cam atât...”, recunoaşte consilierul pentru imagine din cadrul Primăriei Horezu, Vasile Blidaru.

Doljul şi partenerii exotici

În sudul regiunii, doljenii par să se fi orientat ceva mai bine în alegerea partenerilor pentru diverse proiecte, în multe cazuri, acordurile de parteneriat ducând şi la realizarea unor investiţii cu capital străin sau chiar la exportul forţei de muncă din regiune. Ca prin minune, autorităţile din zonă nu au bătut apa în piuă pe realizarea unor relaţii cu diverse regiuni din Europa, ci s-au orientat direct spre parteneri mai „exotici”. Astfel, cu mult înainte ca Republica Populară Chineză să fi devenit forţa economică nr. 1 din lume, reprezentanţii CJ Dolj iniţiaseră diverse discuţii cu partenerii chinezi.

Huzur pe bani publici la Craiova

Şi edilul din Craiova a efectuat vizite în China şi Franţa, sub motivul atragerii de investitori străini. Oamenii de afaceri chinezi şi francezi nu şi-au arătat până acum interesul pentru prazul oltenesc. Biletele de avion spre China au fost decontate, bineînţeles, din bugetul local.

O delegaţie condusă de edilul Lia Olguţa Vasilescu a efectuat, în luna iunie 2013, o vizită oficială în China. Din delegaţie au mai făcut parte Cristina Calangiu - viceprimar, Marius Deca - prefect, Mihail Genoiu - consilier municipal, actual viceprimar, şi Ovidiu Flori - primarul comunei Işalniţa. În programul delegaţiei erau incluse întâlniri cu oficialităţi şi oameni de afaceri din Shanghai, Jining şi Beijing. Potrivit primăriei, biletele de avion până în China au costat 12.306 lei (aproximativ 2.800 de euro), plătite din bugetul local, iar restul cheltuielilor au fost suportate de către partea chineză.
Investitorii chinezi ai Olguţei au fost puşi în aşteptare, deoarece primăria a motivat că aşteaptă adoptarea unei noi legi a parteneriatului public-privat pentru a continua discuţiile.

O altă vizită cu rezultate incerte a fost deplasarea la Marsilia (Franţa), din luna octombrie 2013.
Primăria refuză să pună la dispoziţia presei detalii despre costurile vizitei şi sursa de finanţare, programul vizitei, scopul, durata şi rezultatele vizitei. Se spune că vizita a avut „un scop informal, în vederea obţinerii titlului «Craiova Capitală Culturală Europeană 2021», dar s-au purtat discuţii şi cu oameni de afaceri dispuşi să investească în oraşul Craiova“. Delegaţia condusă de Olguţa Vasilescu nu a prezentat până acum ceea ce a documentat la Marsilia. Investitorii din Franţa par să aibă şi ei soarta chinezilor.
Ziarul “Săptămâna în Oltenia” va publica în următoarele ediţii un serial în care vom prezenta detaliat amănunte despre turismul exotic pe bani publici din administraţia locală din Oltenia. De asemenea, vom prezenta detaliat programul vizitelor, nominalizarea oficialităţilor şi a companiilor vizitate, costurile şi sursa de finanţare a deplasărilor, precum şi rezultatele obţinute sau dacă vizitele au fost aprobate de consiliile locale sau judeţene, dacă au fost prezentate informări cu scopul, durata, costurile şi rezultatele vizitei.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...