Special

Scandal monstru pe comoara lui Brâncoveanu din Mehedinţi

În premieră în Mehedinţi, Episcopia Severinului şi Strehaiei a făcut public un comunicat de presă cu propria investigaţie referitoare la acest caz

Un grup de specialişti din cadrul Muzeului de Istorie a Transilvaniei de la Cluj care efectuau săpături arheologice avizate de Ministerul Culturii în curtea unei mănăstiri din Mehedinţi au fost nevoiţi să stopeze lucrările şi să readucă terenul la forma iniţială după un scandal monstru. Episcopia Severinului şi Strehaiei a sesizat poliţia şi ITM Mehedinţi că arheologii aterizaţi peste noapte în judeţ au venit să dea de comoara lui Constantin Brâncoveanu şi nu după ce spun ei, iar, în graba de a da cât mai repede de aurul domnitorului, au încălcat o serie de proceduri şi chiar legi.

Reprezentanţii Episcopiei Severinului şi Strehaiei au sesizat poliţia săptămâna trecută că, în curtea mănăstirii “Sfinţii Voievozi” din Baia de Aramă, o firmă subcontractantă şi nişte arheologi de la muzeul Transilvaniei din Cluj au început nişte săpături care încalcă normele legale. Şeful echipei de specialişti, arheologul Gheorghe Petrov, au spus sec că e vorba de o cercetare arheologică şi nimic mai mult. “Este un diagnostic arheologic prin care se vor constata anumite lucruri la faţa locului. Nu pot să vă dau răspunsuri concrete, pentru că nici eu nu le cunosc. De asta mă aflu aici. Este un diagnostic arheologic avizat de Ministerul Culturii, aşa cum se întâmplă la multe obiective în ţara asta”, a declarat arheologul Gheorghe Petrov. În scurt timp, însă, echipa de cercetare de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj a fost luată la întrebări de poliţişti, pentru că în loc de cercetări arheologice, aşa cum scrie în autorizaţia obţinută de la Ministerul Culturii, ar fi săpat o groapă de peste doi metri în apropierea mănăstirii, cel mai probabil în căutarea comorii lui Constantin Brâncoveanu sau a aurului domnitorului. Căci există indicii clare nu numai că Brâncoveanu ar fi îngropat aici o mare comoară, ci şi că de-a lungul timpului au fost făcute săpături ilegale pentru descoperirea aurului. Reprezentanţii Episcopiei Severinului şi Strehaiei susţin că cercetătorii au făcut mai mult decât să pună un diagnostic arheologic. Şi, în plus, au folosit pentru săpături persoane suspectate că în trecut ar mai fi căutat ilegal presupusele comori de sub mănăstire. “Este o autorizaţie emisă de Ministerul Culturii şi Cultelor. Am fost înştiinţaţi de Direcţia Patrimoniu Cultural a judeţului Mehedinţi, ne-am conformat punerii în aplicare, am venit la ora respectivă şi am constatat că persoana autorizată, un colectiv de cercetare arheologică format din trei specialişti coordonaţi de responsabilul ştiinţific al acestei cercetări, domnul Gheorghe Petrov, au întreprins aici săpături cu un buldo-excavator. Am constatat că efectuarea acestor lucrări a fost subcontractată de o altă firmă, de aici din localitate, asupra cărora planează suspiciunea că a mai făcut de-a lungul timpului anumite cercetări pe cont propriu”, a declarat consilierul economic al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, preotul Mihai Zorilă, care a şi sesizat Poliţia şi a cerut verificări.
De aceeaşi părere este şi arheologul Gabriel Crăciunescu, de la Muzeul Regiunii Porţile de Fier. „Din punctul meu de vedere, este mai mult decât o evaluare de teren, pentru că s-a trecut peste straturile arheologice şi s-a mers mult mai jos. În momentul acesta suntem deja în altă fază, s-a renunţat deja la ideea aceea a evaluării de teren şi se merge la sondarea stâncii să se caute altceva decât straturile arheologice”, a declarat Gabriel Crăciunescu.
În urma sesizărilor făcute de către reprezentanţii Episcopiei Severinului şi Strehaiei, şeful echipei de cercetare a fost invitat la poliţie pentru audieri. “Poliţia Oraşului Baia de Aramă va demara o anchetă în acest sens şi vom lua măsurile legale ce se impun cu privire la cele constatate cu ocazia lucrărilor care se efectuează la Mănăstirea Sfinţii Voievozi”, a declarat inspectorul Octavian Tivig, din cadrul Poliţiei Baia de Aramă. Nu numai Episcopia, poliţia Baia de Aramă sau reprezentanţii Muzeului Porţile de Fier i-au luat la întrebări pe cei care săpau în jurul mănăstirii, ci şi inspectorii de la ITM Mehedinţi. De altfel, Inspectorii din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Mehedinţi au dispus suspendarea cercetărilor arheologice şi închiderea şantierului de la Mănăstirea Sfinţii Voievozi din Baia de Aramă, aceştia stabilind în urma verificărilor că şantierul punea în pericol siguranţa lucrătorilor. Inspectorul şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Mehedinţi, Nicea Mergeani, a declarat că, în urma verificărilor efectuate, s-a dispus sistarea lucrărilor până la remedierea deficienţelor, întrucât săpăturile se făceau fără sprijinirea malului. Primarul din Baia de Aramă, Rafael Dunărinţu, a dispus montarea de camere de supraveghere în jurul Mănăstirii, în încercarea de a opri săpăturile ilegale. În final, arheologul Petrov a anunţat că nu va renunţa la săpături în această zonă, însă va solicita Ministerului Culturii clarificări amănunţite în cadrul autorizaţiei emise în acest sens.

Episcopia Severinului publică propria investigaţie

Au lucrat la lumina zilei, sub umbrela unei autorizaţii de diagnostic arheologic, cu aceleaşi metode distructive cu care căutătorii de comori „lucrează” la adăpostul nopţii.

În premieră în Mehedinţi, Episcopia Severinului şi Strehaiei a făcut public un comunicat de presă cu propria investigaţie referitoare la acest caz. Mai marii bisericii din judeţ anunţă că abia după ce au sesizat poliţia şi ITM Mehedinţi echipa de cercetători a menţionat pentru prima dată explicit faptul că se aflau în căutarea unei cavităţi subterane care ar adăposti legendara „comoară a lui Brâncoveanu”. Episcopia Severinului şi Strehaiei a mai anunţat că îşi exprimă indignarea pentru situaţia nemaiîntâlnită până în prezent în care specialişti în arheologie şi protecţia monumentelor istorice au lucrat la lumina zilei, sub umbrela unei autorizaţii de diagnostic arheologic, cu aceleaşi metode distructive cu care căutătorii de comori „lucrează” la adăpostul nopţii.

„Aşa a început dezastrul!”

Prezentăm aproape integral comunicatul de presă emis de Episcopia Severinului şi Strehaiei. „În ziua de 11 noiembrie 2013, la mănăstirea Sfinţii Voievozi din Baia de Aramă, o echipă de cercetători formată din Gheorghe Petrov, responsabil ştiinţific de şantier, Horaţiu Dorin Groza, Marin-Iulian Neagoe şi Vasile Paul Scrobotă, a început aşa-zise lucrări de evaluare de teren, în baza Autorizaţiei de Diagnostic Arheologic nr. 266/2013 emisă de Ministerul Culturii pentru Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca. Autorizaţia în cauză a fost emisă pentru efectuarea «evaluării de teren în zona curţii bisericii, urmărindu-se următoarele obiective arheologice: evaluarea potenţialului arheologic, verificarea stratigrafiei, pentru iniţierea unei viitoare cercetări preventive». Prezenţi la faţa locului, reprezentanţii Episcopiei Severinului şi Strehaiei, însoţiţi de un arheolog expert, dr. Gabriel Crăciunescu, au constatat cu stupoare că, pentru atingerea obiectivelor menţionate în autorizaţie, echipa de cercetători contractase o firmă care să presteze servicii cu un buldoexcavator, cu braţ şi cupă de excavare, freză şi picamer cu aer comprimat. Protestând împotriva acestui mod de lucru, reprezentanţii Episcopiei s-au lovit de indiferenţa echipei de cercetare, astfel încât buldoexcavatorul a început să excaveze. În scurt timp, s-a constatat că lucrările nu se realizează conform Standardelor şi Procedurilor arheologice instituite prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2392 din 06.09.2004, standarde care definesc evaluarea de teren ca acţiune nedistructivă şi că metodele de lucru sunt complet neadecvate săpăturilor efectuate tangenţial fundaţiei unui monument istoric. În acest sens, în calitate de titulari ai monumentului istoric, reprezentanţii Episcopiei au solicitat domnului Gheorghe Petrov să le pună la dispoziţie Proiectul evaluării de teren, având în vedere că «este obligatoriu pentru arheologi să realizeze o Evaluare de teren numai pe baza unui proiect ce conţine specificaţii scrise» (cf. Art. 3.1.11 din Standard – evaluarea de teren). Această solicitare a fost formulată în virtutea prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protecţia monumentelor istorice şi Codului Deontologic al Arheologilor din România (CDAR I, alin 4). Dl. Gheorghe Petrov a refuzat acest lucru, spunând că nu este necesară întocmirea unui proiect pentru lucrările de evaluare de teren. Precizăm că în art. 3.1.6 din standardul menţionat se prevede că: «O evaluare de teren poate fi realizată independent de existenţa unui proiect de cercetare arheologică (proiect în care este prevăzută etapa evaluării de teren, n.n.). Este de dorit, în aceste circumstanţe, ca evaluarea de teren să fie realizată împreună cu arheologul care va executa săpătura, înainte ca activitatea intruzivă să înceapă, astfel încât să evite, pe cât posibil, afectarea patrimoniului arheologic». Aşadar, conform reglementărilor în vigoare, trebuie să existe fie proiectul de evaluare de teren, fie proiectul de săpături. Acest document este strict necesar pentru ca factorii în drept să poată verifica dacă modul de lucru aplicat pe teren corespunde cu cel autorizat de Ministerul Culturii. În lipsa prezentării acestui document, dl. Gheorghe Petrov a abuzat de calitatea sa de arheolog pentru a continua lucrările dincolo de limitele autorizaţiei. Aşa a început dezastrul. Săpăturile arheologice profesioniste se fac stratificat, adică se degajează straturi-straturi de maximum 10 cm. Verificarea stratigrafiei (a straturilor succesive de locuire) se face printr-un sondaj, sub forma unui patrulater cu laturi de 1-2 m. În schimb, aici, s-a început excavarea terenului la 0,05-0,30 m de zidul bisericii, în zona tâmplei de nord, folosind cupa şi braţul buldoexcavatorului. În procesul de excavare, utilajul a smuls blocuri de piatră din fundaţia absidei. S-a realizat un crater cu adâncimea de 3,60 m în partea de est (la tâmpla de nord) şi 1,80 m în partea de vest, lungimea craterului mergând paralel cu zidul nordic al bisericii pe o distanţă de 7,90 m, lăţimea acestuia fiind de 1,90 m. Din punctul cel mai adânc al craterului, de 3,60 m, a început forarea în stâncă, folosind un picamer minier, realizându-se o pătrundere cu adâncimea de 2,70 m şi diametrul de cca. 3 cm. Ca urmare a blocării înaintării, s-a renunţat la acest canal de forare şi a început, de la aceeaşi adâncime de 3,60 m, săparea unui canal oblic înspre fundaţia naosului bisericii. În cursul acestei ultime forări, burghiul utilizat s-a blocat în rocă, iar lucrătorii nu au mai putut continua, încetând astfel pretinsa «evaluare de teren». Menţionăm că în tot cursul excavării, atât arheologii, cât şi lucrătorii s-au comportat ca într-o galerie de mină şi nu s-a acordat nicio atenţie operaţiunilor care sunt specifice lucrărilor de evaluare de teren: nu au fost decopertate treptat straturile arheologice, au fost excavate oase care au fost total ignorate şi, cel mai important lucru, acţiunile de evaluare au continuat dincolo de identificarea stratului limită. Evaluarea de teren se încheie în momentul detectării stratului virgin (neatins de mâna umană), strat de altă culoare, în acest caz stratul de argilă roşie identificat la adâncimea de 1m. De la identificarea acestui strat, orice săpătură în adâncime a fost executată ilegal. Continuarea lucrărilor dincolo de adâncimea de 1 m, printr-o secţiune excavată paralel cu zidul bisericii, a afectat structura de rezistenţă a bisericii, având în vedere că secţiunile arheologice se fac întotdeauna perpendicular pe zid, cât mai îngust, şi fără să pună în pericol construcţia. Pe lângă modul agresiv de execuţie a lucrărilor, interzis de legislaţie şi condamnat de practica arheologică, reprezentanţii Episcopiei Severinului şi Strehaiei au fost uimiţi să constate că echipa de arheologi s-a asociat în execuţia lucrărilor cu dl. Linguraru Dumitru şi firma sa, persoană în favoarea căreia au fost subcontractate lucrările de cercetare arheologică. Asupra acestei persoane planează suspiciunea că s-a aflat printre căutătorii de comori care au realizat în ascuns săpături ilegale, vandalizând biserica din Baia de Aramă. În fapt, de la începutul lucrărilor s-a mers direct spre o ţintă dirijată nu de către responsabilul ştiinţific de şantier, ci de către dl. Linguraru Dumitru. Este responsabilitatea organelor în drept să stabilească: 1. relaţiile contractuale dintre cercetători şi firma care a executat săpăturile; 2. legalitatea executării săpăturilor de către firmă în absenţa autorizaţiei specifice, subcontractarea fiind expres interzisă în lipsa unui nou act de autorizare; 3. relaţiile contractuale dintre cercetători şi finanţator, având în vedere că «evaluarea de teren poate fi iniţiată sau desfăşurată ca urmare a cererii unor sau unei persoane fizice sau juridice de drept public sau privat» (cf. Standard – evaluare de teren. Scopul). Având în vedere toate cele menţionate, Episcopia Severinului şi Strehaiei a formulat o plângere la organele de poliţie. Inspectoratul Teritorial de Muncă a oprit executarea lucrărilor, întrucât puneau în pericol siguranţa muncitorilor. Abia după acest moment, echipa de cercetători a menţionat pentru prima dată explicit faptul că se aflau în căutarea unei cavităţi subterane care ar adăposti legendara «comoară a lui Brâncoveanu». Episcopia Severinului şi Strehaiei nu se opune cercetărilor arheologice realizate conform standardelor aplicabile. Descoperirea unor vestigii brâncoveneşti la Mănăstirea din Baia de Aramă ar spori însemnătatea istorică şi ar conferi un plus de importanţă religioasă mărturiilor din vremea voievodului sfânt Constantin Brâncoveanu. Niciodată, însă, descoperirea unor vestigii nu se poate face cu afectarea unui monument istoric. Regretăm faptul că Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj, instituţie muzeală de prestigiu, a fost implicat într-o acţiune atât de reprobabilă”, se arată în comunicatul de presă al Episcopiei Severinului şi Strehaiei.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...