Special

Adevărata ceramică de Horezu pe strada Olari!

Integrarea tradiţiei populare horezene în patrimoniul UNESCO poate transforma satul Olari într-un reper internaţional

Totuşi, meşterii îşi pun speranţele ca, o dată acceptată pentru includerea în patrimoniul UNESCO, ceramica de Horezu să se bucure de o mai multă promovare. Fără aceasta, turiştii care ajung în zonă cumpără, fără să ştie, obiecte pe care ei le consideră a fi ceramică autentică de Horezu chiar de la chioşcurile amplasate de-a lungul drumului naţional Rm. Vâlcea-Tg. Jiu.

Speranţa în protejarea adevăratei ceramici de Horezu

Ceramiştii de pe strada Olari privesc, însă, cu multă încredere în promovarea propriilor produse o dată ce UNESCO va avea sub protecţie internaţională ceramica din această zonă a ţării.
„La intrarea în oraş se opresc multe maşini, iar la noi nu prea urcă. Astfel, noi suntem în dezavantaj, mai ales că turiştii iau de acolo cermică mult mai scumpă decât cea pe care o oferim noi. Aici, dacă vin, le arătăm atelierele şi cum se lucrează, dar şi cuptoarele. Ar trebui montate şi indicatoare mai serioase, ar trebui şi o firmă cu ceramiştii, mult mai mare decât cea existentă. Sperăm într-o altă promovare”, susţin într-un glas ceramiştii de pe strada Olari.

Prea puţini sunt cei care ştiu că adevărata ceramică populară de Horezu nu se regăseşte la intrarea în oraşul din Oltenia de sub munte, situată pe drumul naţional 67 Rm. Vâlcea-Tg. Jiu. Şi deşi acolo se opresc cei mai mulţi, prea puţini sunt cei care îşi îndreaptă paşii şi spre satul Olari, vatra ceramicii tradiţionale, localitate aflată la doar trei kilometri de Horezu.

Ceramica de Horezu, promovată la poarta Mănăstirii Hurezi

Până când aceştia se vor bucura de o promovare mult mai susţinută, produsele lor pot fi regăsite de către turiştii care poposesc în Oltenia de sub munte în imediata apropiere a Mănăstirii Hurezi. Aici, reprezentanţii Asociaţiei Ceramiştilor din România au amenajat spaţii speciale pentru vânzarea adevăratei ceramici de Horezu, aflată de acum sub protecţie internaţională. „La intrarea în Horezu este o zonă comercială. Nu avem pârghii să stopăm acei întreprinzători să comercializeze ceea ce doresc, însă am gândit ca cei 100.000 de turişti care ajung la Mănăstirea Hurezi să regăsească adevărata ceramică de Horezu. Acolo, fiecare meşter olar are o arcadă unde îşi prezintă ceea ce făureşte cu mâinile sale; are o carte de vizită pusă la fiecare arcadă. Acolo sunt toate familiile reprezentate astfel încât turistul să poată fi direcţionat în satul Olari”, ne-a precizat Constantin Niţu, preşedintele Asociaţiei Ceramiştilor din România.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...