Localitatea mehedinţeană unde s-a născut marele savant Gheorghe Ionescu Şişeşti a atras atenţia întregii Europe prin expoziţia de ceramică organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, pe aeroportul din Bruxelles. Ineditul comunei constă însă în dezvoltarea unei mici industrii al cărui nucleu îl reprezintă chiar primăria.
Renumele comunei mehedinţene Şişeşti a depăşit de mult frontierele ţării şi se impune pe zi ce trece pe plan european. După zeci de ani de întrerupere, tradiţia olăritului a fost reînfiinţată în 2001. La acea dată, populaţia comunei se zbătea în sărăcie, numărul şomerilor atingând cote alarmante. Nemaifăcând faţă plângerilor venite din partea oamenilor săraci, primarul Marian Răducan a luat hotărârea de a reînfiinţa olăritul. A bătut la porţile Consiliului Judeţean şi Centrului Cultural Mehedinţi şi a reuşit să înfiripe o adevărată afacere din tradiţia olăritului.
Artiştii lutului
„Cu ajutorul a doi bătrâni din sat, buni cunoscători ai olăritului, am dezvoltat o adevărată industrie în acest sens. La ora actuală, în cadrul secţiei de ceramică lucrează 15 salariaţi. Vreau să spun că această afacere, ca şi altele, aparţin de Serviciul Public înfiinţat în cadrul Primăriei, din anul 2001. Pe lângă ceramică, mai avem o brutărie, tâmplărie, construcţii şi chiar agricultură”, a declarat primarul Marian Răducan. În cadrul ceramicii se produc cahle de teracotă, cărămidă pentru sobe, cărămidă pentru construcţii, cărămidă refractară şi articole de olărit. De altfel, tot în cadrul acestei afaceri, se produc astăzi şi bolţari pentru construcţii. Din declaraţiile primarului, întreaga producţie a fost valorificată în toate judeţele Olteniei, ba chiar şi în Timiş, Arad, Hunedoara. De cealaltă parte, articolele de olărit au fost şi sunt expuse în diferite oraşe, cu diferite ocazii. „Toate aceste servicii ne aduc venituri de circa 50.000 lei pe an. Interesul nostru este acela de a ne vinde marfa dincolo de graniţele ţării. În ceea ce priveşte ceramica şi olăritul, am participat la o expoziţie la Latina-Roma, unde, din cele peste 1.000 de standuri, cel al ceramicii de Şişeşti a fost de departe cel mai vizitat. O mare victorie a noastră a constat în atenţia ce ne-a fost acordată pe data de 1 Decembrie, de Ziua Naţională a României, când am fost prezenţi cu un stand de ceramică şi olărit pe aeroportul din Bruxelles. Toţi călătorii s-au oprit să ne vadă şi au plecat extrem de încântaţi”, a mai declarat primarul Răducan.
Meşterii elevi
Pentru ca tradiţia să nu se piardă, iar tinerii să nu plece din comună, primarul a înfiinţat un atelier de olărit mai aparte. Aici încearcă să descifreze tainele meşteşugului elevii şcolilor şi liceului din localitate. „Acum avem 6 angajaţi la atelierul de ceramică ce au terminat cursurile liceului. Pentru elevii cei mici, care vor să înveţe olăritul, am confecţionat câteva roţi speciale, acestea fiind mai joase şi mai mici. Articolele făcute de ei sunt expuse la diverse expoziţii şi chiar vândute pe la diferite festivaluri. Totodată, multe dintre ele sunt expuse la muzeul din localitate”, mai susţine primarul.
Muzeul şcolar “Dragoş Ebetiuc”
Un împătimit cercetător şi descoperitor al istoriei locale, profesorul Dragoş Ebetiuc, a înfiinţat în 1938 un muzeu al satului ce astăzi aduce faimă şi strălucire comunei Şişeşti. @Aria de referinţă este vatra Şişeştiului. Dinţi de mamut, topoare de piatră şi fier, vârfuri de lance, coifuri dacice, arme ale haiducilor, podoabe şi obiecte de epocă, o impresionantă expoziţie de ceramică şi multe alte obiecte ce însumează istoria neamului. Lor li se adaugă şi războiul de ţesut dotat cu toate sculele necesare ţesutului. Tot aici sunt expuse şi o serie de documente cu privire la personalităţile satului, dintre care amintim Gheorghe Ionescu Şişeşti, Nicolae Ionescu Şişeşti, Benedict Ionescu Şişeşti, Petre P. Partenie, Iancu Bârneanu, Ioan Gionea, decorat cu «Virtutea Militară», «Ordinul Mihai Viteazul», iar guvernul francez i-a atribuit «Crucea de Război», Dragoş Ebetiuc şi Ioan Răducan, dar şi ale celor care au trecut pragul muzeului, cum ar fi Nichita Stănescu şi Jonathan Scheele”, ne declară directorul muzeului, Titu Dinuţ.
