Special

Cocoşul de Horezu, la 43 de ani

Sărbătoarea ceramicii româneşti s-a desfăşurat sub semnul intrării ceramicii din oraşul vâlcean în Patrimoniul Unesco

Cocoşul de Horezu a cântat din nou. Pentru a 43-a oară pe platoul dintre stejarii seculari din Horezu, la sfârşitul săptămânii trecute s-a deschis o nouă ediţie a sărbătorii olarilor vâlceni. Peste 100 de meşteri populari din toată ţara şi unul din Serbia au dat curs invitaţiei ceramiştilor din Horezu şi s-au prezentat cu standuri proprii să-şi expună creaţiile la vânzare. Dintre aceştia, 43 de meşteri olari au fost selectaţi să intre în concurs cu lucrările lor.

Vizitatorii care au trecut în cele trei zile prin faţa standurilor s-au bucurat de frumuseţea vaselor de lut, de măiestria meşterilor, de diversitatea formelor şi culorilor, fiecare plecând acasă cu cel puţin un obiect care să-i amintească de judeţul Vâlcea, de minunata zonă a Horezului şi de oamenii săi, mulţi fiind vizitatori fideli, încă de la primele ediţii. Ziua de sâmbătă a debutat cu turul oficial al standurilor cu ceramică, degustarea produselor tradiţionale de Horezu, apoi un program folcloric susţinut de Rapsodia Vâlceană, Mariana Anghel, Dumitru Miuţă şi invitaţii, iar în intervalul 9.00-21.00, a avut loc un program de prezentare şi desfacere a produselor de ceramică. Între orele 15.30-18.00, Casa de Cultură „Constantin Brâncoveanu” a găzduit reuniunea juriului concursului de creaţie, fiind evaluate piesele înscrise în acest concurs. Apoi, timp de o oră şi jumătate, mai exact până la ora 19.30, în sala de conferinţe a Centrului de Informare Turistică a avut loc un simpozion cu tema „Ceramica Horezu- Patrimoniu Universal”. Festivitatea de premiere a acestui concurs de creaţie a avut loc la Palatul Domnesc - Mânăstirea Hurez, iar la ora 21.00, în satul de vacanţă „Stejari” a avut loc recepţia oferită de Primăria Horezu pentru meşterii ceramişti. În ziua următoare, tot în acest sat de vacanţă, între orele 9.00-21.00, a fost un program de prezentare şi desfacere a produselor de ceramică, iar între orele 10.00 - 13.00, un concurs de olărit pentru amatori intitulat “Strâmbă roata”.

Cocoşul de… UNESCO

Oale mai mici, oale mai mari, străchini şi platouri viu colorate stăteau întinse pe mese în aşteptarea clienţilor. Printre desenele geometrice, linii curbe, cocoşul privea şugubăţ dintr-o farfurie. Cântă pentru a 43-a oară, iar anul acesta cu un prilej mai special. Din iarnă e în patrimoniul UNESCO, iar ediţia din acest an stă sub auspiciile recunoaşterii lui ca patrimoniu imaterial al lumii. „Horezu este de departe capitala ceramicii din România şi unul dintre cele mai importante centre la nivel european. Este cea de-a 43-a ediţie românească, dar să nu uităm că ne aflăm la cea de a doua ediţie cu participare internaţională. Avem meşteri din Serbia, Franţa, Germania. Din Germania este familia Ogrezeanu, iar din Franţa - Vicşoreanu, care expun obiecte din anii ’60… Oportunităţile recunoaşterii de către UNESCO a brandului şi a tehnicilor de creaţie a ceramicii de Horezu sunt clare, iar Asociaţia Centrelor de Ceramică din România a lăsat conducerea acestei asociaţii în Horezu. O să vedeţi lucrările cu care artiştii s-au prezentat sunt de bun augur pentru noi, pentru oraş şi pentru ceramiştii din Horezu”, a precizat Ilie Fîrtat, primarul din Horezu. Aflat într-o dinamică permanentă, oraşul Horezu ar putea deveni într-un viitor nu prea îndepărtat chiar şi staţiune balneară, deşi principala direcţie de dezvoltare a localităţii va fi în sprijinul olarilor locali. ,,Noi, administraţia publică, avem obligaţia să-i ajutăm pe ceramişti, să le fim alături, să-i motivăm şi să-i facem să devină performanţi”, a mai precizat edilul Horezului. Prefectul Mircea Nadolu i-a înmânat o diplomă de excelenţă primarului Ilie Fârtat pentru activitatea depusă şi determinarea de care dă dovadă. Nu au fost uitate nici cele două familii din Horezu, Vicşoreanu şi Ogrezeanu, care au pus bazele ceramicii în acest orăşel de munte. În semn de recunoştinţă pentru eforturile depuse, conducerea Primăriei Horezu a amenajat un stand de ceramică cu obiecte de artă ale maestrului Vicşoreanu, iar membrii familiei Ogrezeanu au amenajat un stand unde se aflau obiecte deosebite, fără însă a avea expoziţie cu vânzare. Astfel este continuată tradiţia din tată în fiu, lucru demn de remarcat, în condiţiile în care copiii maestrului au venit din străinătate special pentru acest eveniment.

Pe drumul spre… internaţionalizare

Oaspeţi de seamă au onorat invitaţia de a participa la cea de-a 43-a ediţie a Cocoşului. Membrii ai asociaţiilor internaţionale de ceramică, din care oraşul vâlcean face parte, nu puteau să lipsească de la acest eveniment deosebit pentru Cocoş şi pentru ceramica de Horezu. „Eu vin în Horezu de 25 de ani. Reprezint o regiune a Franţei unde ceramica este foarte apreciată, iar ceea ce îmi place foarte mult la ceramica din Horezu este că a păstrat linia tradiţională. Îmi plac lucrările realizate de familia Vicşoreanu, cele ale familiei Ogrezeanu şi mai sunt câteva care sunt cu adevărat deosebite.”, a precizat Paul Julien, prieten vechi al ceramiştilor horezeni. Şi preşedintele Asociaţiei Centrelor de Ceramică din Franţa, Antoine di Ciaccio, a transmis horezenilor salutările întregii lumi a ceramicii europene din Franţa, Italia, Spania şi şi-a exprimat dorinţa ca de la anul Cocoşul să devină cu adevărat un eveniment cu participare internaţională: „Pentru anii viitori, îmi doresc ca şi mai mulţi reprezentanţi ai ceramicii din alte ţări să participe la acest eveniment”.

În dulcele stil tradiţional

Până la internaţionalizare, însă, Cocoşul rămâne cel mai cunoscut târg de ceramică din ţară. Chiar dacă au trecut patru decenii de la prima ediţie, evenimentul a reuşit să-şi păstreze scopul - acela de a promova ceramica de Horezu şi asta a observat şi unul dintre cei care au pus bazele acestui târg – profesorul Ogrezeanu: „Ceea ce îmi place foarte mult este că tinerii fac ceramică din ce în ce mai frumoasă, mai bună. Este un lucru bun pentru că au reuşit să transforme acest meşteşug într-o sursă de bani şi acum pot să trăiască din olărit.” Că horezenii nu şi-au abandonat tradiţia milenară a constatat şi deputatul Cristi Buican, care a ţinut să-i felicite, în discursul său, pe toţi cei care au contribuit la transformarea Horezului în ceea ce este astăzi. „Vreau să-i felicit pe toţi cei care, de mii de ani, în Horezu şi în România au păstrat tradiţiile populare. Vreau să-i felicit pe primari, care au transformat Horezu dintr-un târguşor într-un oraş deosebit, în cel mai dinamic oraş din judeţul Vâlcea: Niţă, Niţu şi Fârtat. Cred că toţi trei au contribuit la ceea ce înseamnă punerea acestui oraş pe un făgaş normal, pe un făgaş european”, a spus Buican.

Horezu –pol de dezvoltare turistică

Planuri pentru continuarea dezvoltării Horezului ca zonă turistică încă mai sunt. La fel şi investiţii, şansa Depresiunii Horezu fiind una uriaşă în acest moment. „Vârful lui Roman e o staţiune în devenire, o staţiune formidabilă, un loc unde s-au construit deja peste 200 de pensiuni şi o mănăstire. Este nevoie în Horezu de locuri de muncă pentru tineri şi este nevoie de infrastructură”, a declarat şi Aurel Vlădoiu, deputatul zonei. Pata de culoare a festivităţilor de sâmbătă, 1 iunie, au constituit-o însă reprezentanţii Partidului Democrat Liberat. Aceştia, deşi au urcat pe scenă, au refuzat să se adreseze mulţimii. Chiar dacă au fost poftiţi cu insistenţă de primarul Fârtat să ia cuvântul, atât deputatul Romeo Rădulescu, cât şi preşedintele organizaţiei PDL Vâlcea, Dorel Jurcan, nu au scos o vorbă, considerând că nu este nici momentul şi nici prilejul să vorbească ei în locul fostului primar Niţu. În total, la ediţia din acest an au participat 47 de ceramişti. Aceştia au reprezentat judeţele Vâlcea, cu trei centre – Horezu, Lungeşti şi Vlădeşti, Gorj, Mehedinţi, Harghita, Suceava, Argeş, dar şi artizani din Serbia, Franţa şi Germania. Ceramiştii din zonă vor beneficia de o deplasare la Târgul European de Ceramică „ARGILLA” 2013 – Marsilia, Aubagne, Franţa. „Este important să realizăm interconectarea meşterilor olari români cu omologii lor din alte ţări europene pentru a găsi împreună soluţii viabile care să asigure perenitatea acestui meşteşug, afectat de pierderea unor centre importante ale ceramicii româneşti şi europene datorită adaptării dificile la progresul tehnologic, invazia ceramicii contrafăcute, evenimentele sociale, economice şi istorice”, mai explică primarul Fârtat.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...