Administraţie

Regionalizarea intră pe ultima sută de metri

Oltenii vor avea capitala la Craiova, conform sondajelor desfăşurate în ultimele luni la nivelul întregii regiuni

Procesul de regionalizare al Românie începe să prindă contur, oficialii anunţând cu jumătate de gură că vor merge pe varianta fostelor regiuni istorice în creionarea unei noi hărţi administrative a ţării. Proiectul de regionalizare coordonat de ministrul Liviu Dragnea stârneşte îngrijorări în rândul primarilor din teritoriu, care văd ca prim efect negativ posibila concediere a miilor de bugetari din direcţiile şi instituţiile aflate în actualele reşedinţe de judeţ. Primarii se tem că aceste instituţii judeţene ar putea fi relocate sau desfiinţate în noul plan administrativ. De cealaltă parte, Dragnea se vede nevoit să îi liniştească pe aleşii din teritoriu confirmând menţinerea reşedinţelor de judeţ ca poli de dezvoltare urbană.

Regiunile de dezvoltare, creionate încet-încet

Vicepremierul Liviu Dragnea susţine că judeţele nu vor dispărea, iar reşedinţele actuale de judeţ vor continua să existe împreună cu reşedinţa de regiune. „Judeţele nu se desfiinţează. Judeţele au o tradiţie veche în această ţară, reprezintă o formă administrativă cu care cetăţenii s-au obişnuit”, a declarat Liviu Dragnea. Vicepremierul a spus totodată că în toate statele europene în care exista regiuni există şi subdiviziuni corespunzătoare judeţelor. „Reşedinţele acestor judeţe vor deveni poli de dezvoltare zonală şi vor avea fonduri pentru regenerarea urbană, iar zonele rurale vor fi stimulate să se asocieze acestor oraşe astfel încât sistemul administrativ din România să fie ca o plasă, astfel încât încet, încet să avem regiuni de dezvoltare”, a mai spus Dragnea. Vicepremierul a adăugat că, în urma implementării procesului de regionalizare-descentralizare administrativ-teritorială, nu vor exista guverne regionale. Totodată, Dragnea consideră că fiecare judeţ ar trebui să aibă două trei instituţii descentralizate astfel încât fiecare judeţ să simtă că participă la acest proces de regionalizare.

Cîlea: prioritate pe Direcţia Silvică

Pe regiunea sud-vest, oltenii au decis: capitala regiunii ar trebui să fie Craiova, reşedinţa de judeţ a Doljului obţinând fără drept de apel cele mai multe voturi în sondajul desfăşurat în zonă. De cealaltă parte, Râmnicu Vâlcea şi Drobeta Turnu Severin au strâns cele mai puţine voturi.

Participant la consfătuirea naţională privind procesul de regionalizare, preşedintele CJ Vâlcea, Ion Cîlea, susţine că are o primă „ţintă” în ceea ce priveşte menţinerea unei instituţii regionale în judeţ: Direcţia Silvică. „Am participat la o reuniune de trei zile în care am analizat şi dezbătut soluţiile posibile cu privire la alocarea competenţelor teritoriale pe trei paliere: local, judeţean şi regional. Eu văd regionalizarea ca pe o şansă de a aduce mult mai aproape de comunităţi şi decizia, şi banii. Din punct de vedere al organizării teritoriale, va fi normal ca fiecare regiune să aibă o capitală administrativă, în schimb, mi se pare firesc ca şi în celelalte capitale de judeţe să funcţioneze unele structuri regionale. Un singur exemplu edificator din Oltenia: spre deosebire de judeţul Dolj, suprafaţa judeţului Vâlcea este ocupată de păduri în proporţie de 47%. În aceste condiţii mi se pare logic ca organismul regional de coordonare a silviculturii să funcţioneze în capitala judeţului Vâlcea. Sper ca regionalizarea şi descentralizarea să fie un proces de succes şi să se finalizeze în acest an constituirea regiunilor şi a structurilor de conducere, urmând ca în 2014 sau cel mai târziu, în 2015, să se consolideze cadrul organizatoric şi funcţional pentru fiecare instituţie regională care va fi înfiinţată”, a precizat Ion Cîlea.

Perspectivă sumbră la transporturi

Pe de altă parte, Vâlcea pare „copilul necăjit” al regiunii în ceea ce priveşte menţinerea unor culoare rutiere importante pe teritoriul judeţului. De la avalanşa de automobile care inundă în această perioadă DN 7, circa 24.000/zi, conform estimărilor făcute de secţia Drumuri Naţionale, celebrul drum care preia traficul de pe autostrada Bucureşti-Piteşti şi îl direcţionează spre Sibiu ar putea să devină o „uliţă” rutieră a Europei, redeschisă căruţelor cu coviltir. „Din păcate, la infrastructura rutieră nu vom fi avantajaţi. Nu este nimic bătut în cuie, dar culoarul IV european se pare că va trece pe Valea Băiaşului, la limita dintre Argeş, Vâlcea şi Sibiu, în timp ce ruta sudică a unei autostrăzi va traversa zonele Slatina şi Craiova. Cea mai convenabilă variantă ar fi să menţinem sub formă de drum expres legătura rutieră cu oraşul Curtea de Argeş pentru a avea acces rapid la autostrada Piteşti-Sibiu. Sunt doar 35 de kilometri. Sigur, până atunci mai sunt câţiva ani buni în care vom vedea cum va evolua procesul de regionalizare”, afirmă directorul Secţiei Drumuri Naţionale Vâlcea, Eugen Mănescu.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...