Actualitate

Primarul din Dârvari îşi cumpără palat

Vasilică Ologu vrea să renoveze Palatul Pleşa din Obârşia de Câmp şi să deschidă un teren de golf

După o încercare eşuată cu un belgian, care a lăsat clădirea de patrimoniu în paragină fără s-o restaureze, Primăria Obârşia de Câmp, judeţul Mehedinţi a scos din nou la concesionare Palatul Pleşa. Ca urmare a unei evaluări de specialitate, apoi a unei hotărâri de Consiliu Local, preţul concesionării a fost stabilit la valoarea de 80.000 de lei pentru o perioadă de plată de 25 de ani. Singurul om care a solicitat acest palat şi a promis că-l va renova şi-l va reda circuitului turistic este primarul din comuna învecinată, Dârvari, Vasilică Ologu. Contactat telefonic, acesta ne-a mărturisit că nu are toate fondurile necesare, însă va fi sprijinit de un investitor din SUA să facă ce n-a făcut nimeni: palat renovat ca la carte pentru turişti, teren de golf, plimbări cu caleaşca prin zonă, pescuit sportiv.

Palatul Pleşa, clădire de patrimoniu aflată în domeniul public al Primăriei Obârşia de Câmp, judeţul Mehedinţi, care se afla în paragină, a fost în sfârşit concesionat pentru suma de 80.000 de lei primarului din comuna Dârvari, Vasilică Ologu. Potrivit clauzelor contractuale, Vasilică Ologu este obligat să plătească anual primăriei timp de 25 de ani suma de aproximativ 4.000 de lei, să restaureze clădirea la forma iniţială în maxim 3 ani şi să-i menţină destinaţia turistică. „Am aprobat concesionarea Palatului Pleşa prin hotărâre de Consiliu Local contra sumei de 80.000 de lei în rate anuale timp de 25 de ani. Domnul primar din comuna învecinată Dârvari, Vasilică Ologu, a solicitat concesionarea palatului, dacă nu mă înşel chiar dumnealui a plătit şi expertiza tehnică privind evaluarea clădirii. Conform clauzelor contractuale, dumnealui este obligat ca în termen de 3 ani să restaureze clădirea cu tot cu picturi şi să-i menţină destinaţia turistică. Dacă are sponsori puternici, şi am înţeles că îi are, poate să facă ceva frumos acolo”, ne-a declarat consilierul local din CL Obârşia de Câmp, Marin Giurcă. Acesta ne-a mai spus că în trecut el şi fostul primar au fost la Ministerul Culturii pentru o discuţie cu ministrul Răzvan Theodorescu: „Eu, personal, şi fostul primar Călinescu am fost la ministrul Răzvan Theodorescu pentru a semna să transfere această clădire de patrimoniu de la Ministerul Culturii în administrarea primăriei noastre. Am obţinut semnătura ministrului şi ulterior am concesionat palatul unui belgian. Povestea eşecului belgianului o ştiţi. Acum sperăm ca Vasilică să bage bani în palat şi să facă ceva, că dacă nu îi vom rezilia şi lui contractul”, ne-a mai spus consilierul local Marin Giurcă.

Primarul Ologu: „Voi investi să-l renovez!”

Contactat telefonic, primarul din Dârvari, Vasilică Ologu, ne-a confirmat că în zilele următoare va merge la Primăria Obârşia de Câmp ca să pună la punct actele de concesionare a Castelului Pleşa: „Da, eu am făcut solicitări şi demersuri de circa un an de zile să concesionez palatul. Eu am plătit şi expertiza de evaluare, există o hotărâre de Consiliu Local prin care s-a aprobat concesionarea. Voi plăti la Primăria Obârşia cam 4.000 de lei pe an timp de 25 de ani, în rate, pentru castel. Separat, voi investi să-l renovez, să-l redau circuitului turistic. Voi face un teren de golf, voi amenaja heleşteie pentru pescuit, vom organiza plimbări cu caleaşca, va fi ceva frumos. De unde am bani? Eu n-am bani, dar am prieteni cu bani. Am un amic din SUA care mi-a promis că mă va sprijini să facem un proiect comun”, ne-a declarat primarul Vasilică Ologu.

"De unde am bani? Eu n-am bani, dar am prieteni cu bani. Am un amic din SUA care mi-a promis că mă va sprijini să facem un proiect comun.", Vasilică Ologu, primar comuna Dârvari

Perioada devastării

Odată cu înfiinţarea SMT-urilor, în anul 1948, Castelul Pleşa a trecut în folosinţa acestor unităţi, aici fiind birourile tuturor secţiilor de tractoare din zona de sud a judeţului. Neputând face faţă cheltuielilor de întreţinere a clădirii, SMT-ul renunţă la acest sediu prin anul 1971, astfel castelul rămânând „în grija primăriei”. În aceşti aproape 25 de ani, s-a încercat cât de cât păstrarea tuturor obiectelor de interior. Dispariţia lor în masă a început însă după 1972. La acea vreme, acolo erau cazaţi muncitorii şi militarii care erau aduşi cu arcanul de comunişti pentru muncile câmpului. Atunci au dispărut toate bibelourile, oglinzile veneţiene, piesele de interior şi chiar biblioteca. Un ofiţer din armată, care fusese cazat cu soldaţii în acest castel, a ajuns într-o zi să se despartă de soţie. La procesul de divorţ, soţia acestuia, pentru a-i face rău, a declarat autorităţilor că soţul ei a furat majoritatea cărţilor de biblioteca boierului Pleşa. După Revoluţie, s-a încercat preluarea castelului de către AGROMEC, el fiind evaluat atunci la derizoria sumă de doar 18 milioane de lei. Investitorul care a preluat AGROMEC-ul, a încercat să includă şi acest castel ca făcând parte din patrimoniul societăţii. Primăria comunei a intervenit atunci şi, printr-o hotărâre a Consiliului Local, a trecut castelul în domeniul public, dar numai după ce în jurul afacerii a izbucnit un scandal uriaş. Primăria a încercat să aibă cât de cât grijă de el, punând lanţuri şi lacăte la uşi şi la ferestre, însă hoţii au reuşit foarte repede să le spargă şi să fure ce se mai putea fura.În cele aproape 50 de încăperi ale clădirii pereţii au început să fie inscripţionaţi cu diferite mesaje unele chiar obscene.Unele tavane au început să se dărîme iar şemineurile şi sobele de teracotă au dispărut de mult. În această perioadă s-a tot aşteptat ca cineva din neamul boierilor Pleşa să revendice castelul, crezându-se că totuşi un descendent al familiei Pleşa ar mai trăi şi astăzi pe la Craiova. Cum nimeni însă nu l-a revendicat, primarul de atunci, Florea Călinescu, l-a concesionat pe 49 de ani cetăţeanului belgian Michel Cappellen contra sumei de 479 de milioane vechi în urma unei licitaţii la care au participat trei persoane. Acest fapt s-a petrecut pe 25 februarie 2004. Odată cu castelul, belgianul a concesionat şi 32 de hectare de teren, pe care şi-a luat angajamentul că amenajează un teren de golf, cel mai mare din Europa. Din păcate, belgianul nu şi-a respectat angajamentul şi, după un şir de procese, primăria a reuşit să-i rezilieze contractul în instanţă. Ulterior, cele 32 de hectare au devenit izlaz comunal, aşa că palatul mai are acum doar un teren aferent de circa 1.380 mp.

Legenda palatului

Legenda spune că tatăl lui Gheorghe Pleşa, cojocarul satului, pe timpul imperiului Otoman, îi oferea găzduire reprezentantului turc ce venea să strângă birurile din zonă. Într-o noapte, tatăl viitorului boier, văzând sacii de galbeni strălucitori, i-a pus gând rău turcului. Când acesta a apucat drumul către Istanbul, cojocarul, împreună cu câţiva amici, l-au urmărit, iar într-o noapte ploioasă, l-au omorât şi i-au furat sacii de galbeni. La puţin timp, cojocarul a cumpărat peste 500 de hectare de pământ, atât în Obârşia de Câmp, cât şi în localitatea Cetate-Dolj. Unul dintre cei doi fii ai săi, Gheorghe Pleşa, beneficiind de o avere impozantă din partea tatălui a hotărât să-şi facă studiile şi să trăiască în Franţa. Aici a fost licenţiat în Drept şi tot aici ar fi trăit singura poveste de dragoste. Gheorghe Pleşa a promis bogatei franţuzoaice cu care urma să se căsătorească, că îi va construi un castel „măreţ şi aparte”, acoperit cu monezi de aur. În 1882, Castelul Pleşa era gata să-i primească pe îndrăgostiţi. Toate piesele componente ale clădirii, au fost construite în Italia şi transportate cu vasele până în portul Gruia, de unde ţăranii din zonă le-au adus până la Obârşia de Câmp cu carele în aşa-numita „corvoadă”, aici constructorii doar îmbinându-le. Decoraţiile interioare au fost executate de o adevărată pleiadă de pictori specialişti din întreaga lume, ceva asemănător găsindu-se astăzi doar pe Valea Loirei în Franţa. Coloanele din marmură, scările din lemn sculptat, şemineul şi oglinzile veneţiene, dădeau castelului un adevărat aer franţuzesc. Picturile, bibelourile şi biblioteca impunătoare se spune că erau unice. Unică în România de atunci era şi centrala termică pe lemne ce asigura căldura în camere prin intermediul ţevilor şi caloriferelor masive ce se pot vedea şi la ora actuală. Din faţa castelului nu lipsea nici fântâna arteziană. Construcţia a fost prevăzută şi cu balcoane de marmură pe toate cele patru laturi. Legenda spune că pretenţioasa franţuzoaică a refuzat căsătoria cu boierul Pleşa, deoarece castelul nu avea WC-uri interioare, iar acoperişul nu era făcut cu monezi de aur. Stăpânul a murit la vârsta de 90 de ani, în Franţa şi, neavând moştenitori, castelul a rămas al nimănui.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...