Opinii

 

Învăţătorul fără învăţătură

Niciunul dintre subiectele acestei rubrici nu este ales la întâmplare. Sunt dintre editorialiştii care cred că o cunoaştere nemijlocită este obligatorie în atitudinea publică. Aşadar, am printre înaintaşii mei bunici şi părinţi cu darul religiei şi al învăţământului şcolar. Eu însumi am fost îndrumat către amândouă aceste vocaţii, sfârşind prin a fi dascăl aproape două decenii. O spun pentru cei care, pe bună dreptate uneori, sunt îndemnaţi să creadă că ziariştii lucrează şi comentează cu informaţii după ureche. Pe surse.

Învăţătorul fără învăţătură este personajul principal al vremurilor pe care le trăim. Ca persoană publică, el a apărut în România împreună cu comunismul şi se multiplică de peste douăzeci de ani cu o viteză ameţitoare. Învăţătorul fără învăţătură este individul ieşit din anonimat, la vânătoare de privilegii - sociale, politice, profesionale şi intelectuale, materiale şi morale - fără putinţa de a-şi onora poziţia de învăţător.

Cu toţii ne naştem într-o lume de învăţători şi devenim, cu timpul, învăţători pentru cei între care vieţuim. O parte dintre noi se avântă însă în spaţiul public, la vârful unui domeniu sau altul - al întregii societăţi, prin politică - fără a avea nici educaţia, nici instrucţia, nici morala şi nici conştiinţa elementară a calităţii de învăţător. Traversăm această lună a comemorării sacrificiului pilduitor al primului Învăţător. Cu gândul, evident, la bucuria Învierii, dar fără un răspuns concret, la fel de pilduitor, în legătură cu victoria vieţii asupra morţii. Cum este posibil acest miracol şi ce legătură are cu învăţătura unui învăţător?

Învăţătorul fără învăţătură este personajul principal al vremurilor pe care le trăim. El poate fi identificat prin opoziţie la fiecare dintre calităţile şi învăţăturile primului Învăţător. Învăţătorul fără învăţătură nu face nicio referire la originea sa părintească, biologică şi culturală sau la însemnătatea învăţătorilor săi. Apare în public înconjurat de linguşitori şi de analfabeţi, iritabili la orice remarcă adversă. Este lipsit de orice compasiune şi respect pentru fiinţe şi bunuri care nu-i aparţin. Pozează la fiecare apariţie publică ca un fel de început şi sfârşit al lumii. Rosteşte totul în termeni de sentinţă, nu de îndoială, şi face paradă de un dialog pe care nu-l practică niciodată. Condamnă folosind Decalogul, încălcându-l la fiecare pas. Îndoiala, blândeţea, sacrificiul propriu şi exemplul personal sunt văzute ca defecte de învăţătorul fără învăţătură, oriunde s-ar afla el. În fruntea unei familii, a unei clase de şcolari, a unei biserici, a unei comunităţi, a unui partid, a unei instituţii sau a unei naţiuni.

Învăţătorul fără învăţătură aspiră şi el, în secret, la miracolul învierii, considerându-l posibil într-o mecanică primitivă a faptului că s-a trezit într-o zi a fi învăţător. Neînţelegând, desigur, că un asemenea miracol este rezervat numai celor capabili de iubire împinsă până la sacrificiul suprem. Rezervat numai celor care, ca ultimă învăţătură, pot lua asupra lor toate păcatele oamenilor pe care îi iubesc pentru a-i ajuta să-şi petreacă viaţa în coordonate morale puternice.

Propovăduite mai departe de apostoli dăruiţi oamenilor în slujba cărora se pun ei înşişi, nişte mari învăţători, la rândul lor.
Nimeni nu-i poate interzice unui om să fie într-o zi învăţător. Societatea românească produce în fiecare zi mulţi învăţători. Prin şcolile ei, prin aducerea în prim plan a personajelor din fiecare activitate în parte: dascăli, oameni de cultură, intelectuali şi filosofi, oameni de ştiinţă şi artişti, sportivi şi, nu în ultimul rând, politicieni. Fiecare dintre aceştia transmite în societate, prin viu grai sau prin atitudine, prin operă, rareori, propria sa învăţătură. Demnă sau nedemnă pentru statutul de învăţător. Morală sau imorală, pricepută sau nepricepută. Responsabilă sau iresponsabilă.

Ca învăţăcel permanent, nu mă dau decât pe mânile celui în care găsesc calităţi ale primului Învăţător. Încercând să-i semăn, oricât aş reuşi de puţin. Departe de învăţătorii fără învăţătură, iubiţi deopotrivă cu toate vieţuitoarele, dar numai atât.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...