Actualitate

Mamele din Mehedinţi şi Olt, mai responsabile decât în restul regiunii

În ultimul an nu s-a înregistrat niciun caz de abandon al minorilor în spitalele din cele două judeţe

Un număr de 240 de minori părăsiţi, dintre care 57% în vârstă de cel mult trei luni, au fost identificaţi în 85 de unităţi sanitare din 32 de judeţe şi din Capitală, în urma campaniei de verificare a numărului de copii abandonaţi în spitale, iniţiată anul trecut de ministerele Sănătăţii şi Muncii. Printre judeţele în care au fost găsiţi copii abandonaţi în spitale se numără şi Vâlcea, Doljul şi Gorjul. Doar mamele din Olt şi Mehedinţi par responsabile, niciun minor nefiind abandonat în spitalele din aceste judeţe.

Peste 20% din copiii abandonaţi, cu şanse reduse de recuperare

Asociaţia „Ador Copiii”, cea care a semnalat fenomenul abandonului de copii în maternităţi şi secţii de pediatrie, a făcut publice datele obţinute de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), Ministerul Sănătăţii (MS) şi Oficiului Român pentru Adopţii (ORA), în urma campaniei derulate pentru identificarea copiilor abandonaţi în maternităţi. „În urma campaniei de verificare derulată între 22.11.2012 - 17.01.2013, s-a constatat că în nouă judeţe în care au fost inspectate 42 unităţi sanitare (18 secţii de maternitate şi 24 de pediatrie) nu au fost identificaţi copii părăsiţi. Printre acestea se numără şi judeţele Mehedinţi şi Olt. În celelalte 32 judeţe şi municipiul Bucureşti, au fost identificaţi un număr de 240 de copii părăsiţi, în 85 de unităţi sanitare (38 secţii de maternitate şi 47 secţii de pediatrie). Procentul cel mai mare de părăsire îl deţin copiii cu vârsta cuprinsă între 0-3 luni, (57,5 la sută din totalul copiilor existenţi). Un număr mai mare de copii abandonaţi se regăseşte în unităţile medicale din Bucureşti. Judeţele Dolj, Vâlcea şi Gorj evolueză în media înregistrată pe ţară”, se arată în documentul emis de Asociaţia „Ador Copiii”. În răspunsurile oficiale transmise organizaţiei neguvernamentale se mai arată că, din perspectiva istoricului medical al copiilor, medicii de specialitate din echipele mixte au constatat că, în momentul naşterii/internării, 154 de copii (64 la sută) prezentau diferite afecţiuni medicale, iar ca urmare a intervenţiilor de specialitate, în momentul controlului, doar 75 copii (31,25 la sută) mai prezentau afecţiuni medicale cronice sau acute. Din perspectiva stării de sănătate la momentul evaluării, 180 de copii, adică 75 la sută din totalul lor, aveau o stare de sănătăte ce permitea îngrijirea lor în familie (naturală, substitutivă sau adoptivă), doar 25 la sută (adică 60 de copii) din totalul de 240 având o stare de sănătate ce justifica spitalizarea şi, implicit, suportul unităţilor medicale specializate. În răspunsurile primite de la instituţiile abilitate se mai arată că peste 20 la sută din copiii internaţi în secţiile de recuperare şi psihiatrie prezintă afecţiuni care le reduc şansele de a fi integraţi în sistemul de protecţie socială şi că, în 91,25 la sută dintre cazuri, medicii care au asistat la naşterea copilului au întocmit şi eliberat certificatul medical constatator al naşterii.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...