Retragerea randamentului obligaţiunilor româneşti cu scadenţa la 10 ani la 7,15%, faţă de un maxim zilnic de 7,22%, a permis statului să se împrumute din piaţa locală.

Finanţele au atras 501,5 milioane lei cu scadenţa în octombrie 2036 pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,11%. Valoarea programată a emisiunii a fost de 500 milioane lei iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la 681,5 milioane lei.

Cea mai mare sumă, aproape 2,32 miliarde lei, a fost împrumutată prin intermediul unei emisiuni cu scadenţa în iulie 2028. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la peste 2,64 miliarde lei, faţă de o valoare programată de 1,3 miliarde lei, iar Trezoreria a acceptat să achite o dobândă de 6,55%, peste valoare ratei de referinţă a BNR care este de 6,5%.

Trezoreria se pregăteşte, de asemenea, să revină în pieţele externe, profitând de deciziile principalelor agenţii de rating de a ne menţine în categoria recomandată investiţiilor.

Până la sfârşitul lui octombrie, Finanţele s-au împrumutat prin plasamente private externe şi interne cu peste 4 miliarde euro, negociate direct cu băncile şi care asigură obţinerea unor dobânzi mai mici, la care se adaugă alte circa 5 miliarde euro prin emisiuni de obligaţiuni denominate în euro sau în dolari.

Mişcările monedelor de la marginea zonei euro au fost mixte, în care cea naţională s-a întărit, la fel ca şi cea maghiară, la 364,88 forinţi, în timp ce tensiunile politice de la Varşovia au depreciat-o pe cea poloneză la 4,4185 zloţi.

Cursul monedei unice a scăzut de la 5,3426 la 5,3403 lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat în culoarul 5,336 – 5,342 lei, după ce în octombrie s-a înregistrat un maxim istoric de 5,3527 lei şi o depreciere de peste 1,2%.

Piaţa monetară a rămas stabilă, la valori comparabile cu cele de luna trecută. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,09%, cel la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,14 la 6,15%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,19%

Cu o zi înainte de alegerile pentru Senatul şi Congresul SUA de la jumătatea mandatului, respectiv în aşteptarea raportului Departamentului american al Muncii privind locurile de muncă din octombrie, euro s-a apreciat la 1,1149 – 1,1237 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut modest la 4,7658 lei, după aprecierea de peste 2,6% din octombrie.

Media francului elveţian, care s-a apreciat luna trecută cu mai mult de 4,1%, a alunecat marginal la 5,8009 lei, iar cea a lirei sterline, care a câştigat în octombrie aproape 3,8%, a scăzut de la maximul istoric de 6,4052 la 6,3879 lei.

Preţul gramului de aur a coborât de la 609,5706 lei la 597,4380 lei, minimul ultimelor două luni, consecinţă a deprecierii metalului galben la 3.879 – 3.967 dolari/uncie.

După ce a testat la sfârşitul săptămânii trecute scăderea sub pragul de 76.000 dolari, consecinţă a ieşirilor provocate de furtul a circa 6,3 miliarde dolari din conturile Binance, cel mai mare serviciu de criptomonede din lume, principala criptomonedă fluctua între 77.500 şi 78.700 dolari. Ethereum se tranzacţiona în culoarul 2.265 – 2.310 dolari.