Special

Hidroelectrica - raportul dezastrului „viitură”

Borza: „La Hidroelectrica nu au fost doar 10 băieţi deştepţi, au fost peste 500, iar statul român este unul din ei”

Administratorul judiciar al SC Hidroelectrica SA, Remus Borza, a poposit în Râmnicu Vâlcea, sâmbătă, 09 martie, pentru a-şi prezenta concluziile privind cauzele insolvenţei societăţii în faţa angajaţilor companiei. Primul şoc al celor 200 de angajaţi prezenţi în sală a fost cerinţa lui Borza: „Liderii de sindicat şi salariaţii Hidroserv să părăsească sala. Au uitat de câţiva ani buni să organizeze alegeri, iar acum pozează în reprezentanţii celor ce muncesc. Roşu, Aurariu, Cristinel Popescu să părăsească sala. Este întâlnirea mea cu oamenii muncii. Nici măcar cu angajaţii TESA: Stau de vorbă cu cine vreau eu”, a tunat Remus Borza înainte de a-şi prezenta la rece concluziile.

Hidroserv Porţile de Fier şi „ţepele” de la investiţiile din Slatina, pe lista neagră a lui Borza

Cu Hidroserv SA găsit ca una dintre metodele de sifonare a banilor din companie, Borza şi-a continuat raportul dezastrului aşternut peste Hidroelectrica în ultimii 10 ani. „Unii lideri de sindicat nu sunt decât cozile de topor ale băieţilor de sus. La Hidroserv Porţile de Fier sunt cu 126 de angajaţi mai mulţi decât sucursala care dă 51% din energia Hidroelectrica, iar eu stau să-mi pierd timpul în discuţii inutile cu Cristinel Popescu. Las’ că îi fac eu cum îmi vine la gură. La Slatina avem 480 milioane euro ţeapă şi liderii de sindicat nu au zis nimic. În şase ani avem pierderi de un miliard de euro cauzate de băieţii deştepţi din energie. Diferenţa între ce produceam şi ce trebuia să livrăm către ei este de 8 terrawaţi. Dacă Hidroelectrica intra în faliment, România era în întuneric”, a marşat Borza.
Cu prognoze hidrologice şi economice nu foarte fericite, Borza a recunoscut că printre marii vinovaţi sau mai bine zis printre ceilalţi 500 de băieţi deştepţi care au muls Hidroelectrica se numără şi statul român, prin Apele Române şi Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). „Prognozele pentru 2013 nu sunt foarte fericite. Mulţi politicieni voiau să punem batista pe ţambal şi să plecăm acasă. ANRE ştia prognoza hidrologică pe 2012, unul dintre cei mai secetoşi ani, dar a încălcat flagrant legea. ANRE a majorat cota de energie pe care trebuia să o livrăm. Cu 71 de lei ajunsesem să venim de acasă. Pierderea curentă este de 163 milioane euro, cauzată de reglementările ANRE. Această autoritate de stat favorizează cei opt furnizori de energie electrică şi Transelectrica. Producătorii de energie sunt defavorizaţi. Apele Române joacă pe post de alt băiat deştept al statului în curtea noastră. Din 29 decembrie 2010, preţul apei uzinate a crescut de patru ori. Ai impresia că cei de la Ape au ajuns să fabrice această resursă. În plus, ne-au pus în cârcă tot felul de responsabilităţi: igienizarea barajelor de acumulare şi altele. Am ajuns să facem investiţii pe protejarea peştilor şi a pelicanilor pitici. Este onorant pentru noi că în mintea unora avem potenţa financiară de a face tot ce nu a făcut statul român în 20 de ani, dar eu cred că nu mai putem fi proştii familiei!”, a mai spus Borza.

Predicţie: „CE Oltenia se duce în cap!”

Cel de-al treilea băiat deştept al statului împins în curtea Hidroelectricii îl reprezintă producătorii de energie termo, în opinia lui Borza. „Statul este vinovat de insolvenţă. Producătorii de energie termo sunt alţi băieţi deştepţi ai statului. În trei ani am cumpărat 11,8 terrawaţi de la Rovinari şi Turceni la preţul de 213 lei/megawatt. Avem o pierdere de 138 milioane euro rezultată din aceste contracte. Vitejii lideri de sindicat au stat pitiţi atunci”, şi-a continuat tirada Borza. Predicţiile acestuia privind evoluţia preţului pe piaţa OPCOM indică o scădere, iar, în opinia sa, lovitura cea mai dură o va suporta Complexul Energetic Oltenia: „Acum producem energia hidro cu 142 lei/megawatt, va trebui să coborâm spre 100-120 lei. Consumul s-a redus, mai ales în industrie, uitaţi-vă la ce se întâmplă la Oltchim, Mechel şi alţi consumatori mari. Din toamnă, CE Oltenia nu o va duce prea bine. Au costuri de 200 lei/megawat. Vând deja în pierdere. Cât să vinzi aşa?”

Valul III al disponibilizărilor

"În şase ani avem pierderi de un miliard de euro cauzate de băieţii deştepţi din energie. Diferenţa între ce produceam şi ce trebuia să livrăm către ei este de 8 terrawaţi. Dacă Hidroelectrica intra în faliment, România era în întuneric", Remus Borza, administrator judiciar Hidroelectrica SA

Borza a anunţat deja valul trei al procesului de disponibilizări în Hidroelectrica, după ce primele tentative au eşuat lamentabil cu trecerea asistentelor medicale şi a personalului TESA pe post de energeticieni. Cu câteva luni înainte, administratorul judiciar a solicitat angajaţilor din companie declaraţii pe propria răspundere referitoare la deţinerea altor surse de venit, inclusiv firme. „Am găsit doar 24 de români cinstiţi de la Vâlcea care au recunoscut că deţin societăţi comerciale. Nu vă faceţi iluzii, datele de la Registrul Comerţului nu dispar. Pe de altă parte, vă spun că nu reuşiţi să vă faceţi treaba bine nici în companie, nici la firmele dumneavoastră. M-am uitat pe datele de la ANAF şi nu aţi reuşit să vă ocupaţi prea bine de firmele dumneavoastră. Chiar dacă eu plec nu ştiu din ce veţi reuşi să plătiţi 700 de milioane pe care compania îi va avea datorie în continuare. Am încercat o restructurare care să nu afecteze oamenii care chiar se ocupă de producţie. Directorii au făcut imediat energeticieni din asistente şi alţi purtători de hârtii. Sunt 12 cazuri de astfel de reconversii profesionale la Vâlcea. La nivelul întregii companii, avem 29 de specialişti în comunicare. Urmează valul trei de restructurări. La Vâlcea aveţi 12 informaticieni. Nu suntem nici Google, nici Windows ca să ţinem atâţia oameni. Când s-a făcut contractul de fibră optică cu Romsys, aceşti oameni au vizat achiziţionarea fibrei la un preţ de şase ori mai mare decât piaţa. Am ajuns să dăm 70 de sporuri şi bonificaţii în societate. Oamenii au timp de reţele de socializare, de ritzi-pitzi, de mai ştiu eu ce! Nu se poate şi cu sufletul în Rai şi cu dânsa-ntr-însa!”, a punctat reprezentantul Euro Insol.

Hidroserv, cel mai mare dezastru

Tot avocatul Remus Borza consideră că spargerea societăţii în 2002, în Hidroelectrica şi Hidroserv, nu a avut rezultatul scontat, ba din contră. Bugetul de investiţii a crescut anual, numărul de reparaţii de întreţinere la fel, fapt care îl face pe Borza să tragă o singură concluzie – „vor bani ca să îi prăduiască! În 2002 am avut buget alocat pe retehnologizare de 110 milioane lei. În 2004 crescuse la 160 milioane. Din 2006 nu am mai coborât sub 200 milioane lei. Hidroserv s-a obişnuit să contracteze pentru aceste operaţiuni firme locale conduse de directori de la Hidroserv sau de politicieni şi şmecheri locali. Noi suntem mama tuturor răniţilor? Trebuie să existe decenţă şi limită. Nu putem să finanţăm avioanele şi amantele şi vilele tuturor. Hidroelectrica nu îşi poate face buget de mentenanţă după nevoile Hidroserv. Se facturează lucrări fictive. Dăm bani la trântori. 580 de agregate sunt deja retehnologizate. La 70 % din ele avem 7-8 lucrări. Adică una pe an. Asta înseamnă că s-au făcut lucrări doar pe hârtie. Normal, Hidroelectrica a fost singurul fraier plătitor în această relaţie! Nici acum nu suntem datori un leu la Hidroserv. Inclusiv la Hidroserv Vâlcea am plătit facturi scadente în aprilie”.

Începe „directoriada”

Borza a mai anunţat că din această săptămână încep seriile de concursuri pentru ocuparea funcţiilor de conducere în cadrul Hidroelectrica, cele 57 de posturi directoriale fiind deja vacantate. „A venit momentul ca managerii să se adapteze economiei. S-a terminat cu dinastiile, Hidroelectrica nu va mai fi o societate a clanurilor! În ianuarie au plecat 181 de oameni din companie din 5.321. Este un simulacru. Toate fătucile, babele mai degrabă, de la contabilitate nu ştiu să facă o analiză. În 2011 am plătit impozit pe profit de 83% pentru investiţii nedeductibile”, a mai afirmat Borza. Pentru administratorul judiciar, varianta cea mai benefică pentru companie constă în scăderea preţului de producţie prin reducerea personalului şi a investiţiilor nerentabile, dar şi retransformarea Hidroserv într-o unitate cu 1.500 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 80-100 milioane euro. La această oră, în cele 11 sucursale Hidroserv lucrează peste 2.450 de angajaţi.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

12.03.2013 - 18:31bedy:aoleo ce am ajuns tara arde si ei se cearta pe cainii ,unde esti tu TEPESI DOAMNE

11.03.2013 - 23:02Eminescu:Cine e Borza asta de vine el la noi in curte sa ne strice jucaria? Munca e pentru tractoare!!!

Pagina 1 din 1 (2 comentarii din 2)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...