Miercuri, se va desfăşura şedinţa de politică monetară a băncii centrale, cel mai important eveniment al acestei săptămâni, pe plan local.

Analiştii nu anticipează o modificare a ratei de referinţă, care se menţine din august 2024 la 6,5%/an. O primă astfel de măsură ar urma să fie realizată până la jumătatea anului viitor, după ce ar fi dispărut eventualele efecte ale majorări inflaţiei rezultate în urma dispariţiei plafonării preţurilor la gaze naturale.

Indicii ROBOR cunosc în ultimele luni o scădere lentă dar constantă, după puseul ascendent care s-a înregistrat la începutul lunii mai, la scurt timp de la primul tur al alegerilor prezidenţiale.

La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,30 la 6,29%, faţă de 6,50% la începutul lunii octombrie. Indicele la şase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,44%, faţă de 6,65% în urmă cu mai bine de o lună, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,65 la 6,64%, faţă de 6,84% în primele zile din octombrie.

Scăderea dobânzilor interbancare a permis Ministerului de Finanţe să „forţeze” o reducere a costurilor la împrumuturile pe care le realizează prin licitaţii de titluri de stat.

Lunea aceasta, Trezoreria s-a împrumutat cu 500 milioane lei cu scadenţa în mai 2029 pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,78%. Finanţele au atras alte 500 milioane lei, printr-o emisiune scadentă în octombrie 2033, la un randament mediu anual de 6,89%.

Monedele de la marginea zonei euro s-au apreciat lunea aceasta, profitând de reducerea aversiunii faţă de risc.

Aprecierea monedei naţionale a fost de mai mică amplitudine. Cursul euro a alunecat de la 5,0860 la 5,0854 lei, în condiţiile în care tranzacţiile se realizau în culoarul 5,084 – 5,087 lei.

Presiunea pe leu se menţine, în condiţiile în care deficitul balanţei comerciale din primele nouă luni s-a majorat 1,004 miliarde euro (+4,3%) comparativ cu cel din perioada similară din 2024, în condiţiile în care exporturile s-au ridicat la 72,174 miliarde euro iar importurile la 96,666 miliarde euro.

Euro se tranzacţiona în culoarul 1,1542 – 1,1583 dolari, iar media monedei americane a coborât de la 4,4037 la 4,3982.

Media francului elveţian a crescut la 5,4561 lei iar cea a lirei sterline la 5,7881 lei.

Deprecierea monedei americane a majorat cererea de metal galben ale cărui cotaţii au urcat la 4.096,60 dolari/uncie. Această evoluţie a ridicat preţul gramului de aur de la 567,2995 lei la 576,4457 lei.

Media monedelor din regiune s-a întărit la 4,2351 zloţi/euro, respectiv 383,16 forinţi/euro.

Criptomonedele se află într-un moment de reechilibrare a pieţei, după scăderile din ultima perioadă, provocate de ieşirile din fondurile ETF, care au adus scăderi de circa 20% faţă de maximul istoric pentru bitcoin, respectiv o depreciere a ethereum la circa 3.000 dolari, după creşterea de la jumătatea anului la un vârf de circa 4.900 dolari.

Bitcoin fluctua luni între de 104.387 – 106.612 dolari, faţă de minimul de circa 99.000 dolari atins marţea trecută. Ethereum se tranzacţiona în culoarul 3.558 – 3.654 dolari.