Special

Funcţionarii primăriilor din Oltenia, introduşi în organigramă pe uşa din dos

Numărul maxim de funcţionari dintr-o primărie aprobat de lege rămâne doar o anecdotă, aleşii locali împânzind posturile cu rubedenii

Tăierea în carne vie a aparatului administrativ din primării a rămas doar o poveste, majoritatea primăriilor din ţară funcţionând cu aparate de specialitate în subordinea primarilor mult peste limita admisă. Ordonanţa de Urgenţă 63/2010 emisă de Guvernul Boc este încă în vigoare, dar asta nu i-a făcut pe primari să dea înapoi de la supradimensionarea aparatului din subordine, găsind tot felul de artificii pentru a-şi instala apropiaţii într-un post din administraţia publică. În timp ce sindicatele din domeniu deplâng reducerea posturilor din administraţie, alţi edili mai inventivi se folosesc de scuza oferită de lege pentru a contracta lucrări cu diverse firme pe funcţiile deficitare din respectivele primării. Nu mai puţin ingenioşi s-au dovedit câţiva primari doljeni, care au constituit o Asociaţie a Primăriilor Comunale, iniţiind un fel de „CAR” cu forţa de muncă necesară în primăriile a vreo 30 de localităţi.

„Găselniţele” regiilor locale ţinute din fonduri proprii

Prefectul de Mehedinţi, Nicolae Drăghiea, susţine că în judeţ nu există discrepanţe în privinţa numărului de salariaţi din primării deoarece acest lucru ar reieşi din evidenţele comunale aflate în instituţia pe care o reprezeintă. Prefectul explică de ce, în privinţa numărului de salariaţi dintr-o primărie, organigrama se stabileşte pe anumite criterii standard şi nu după bunul plac al primarului. „Există un plan al ocupării forţei de muncă publice care se aprobă de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici după reguli bine stabilite. Vorbim aici de numărul de locuitori al comunei sau oraşului şi de alte criterii similare într-un fel cu bugetul alocat. Primarul nu poate angaja în plus de cât îi este aprobat în acest sens pentru că acest lucru ar apărea şi în evidenţele nostre”, a declarat prefectul Nicolae Drăghiea. Acesta susţine că, în afară de aparatul primarului, în cadrul unei primării poate funcţiona şi o „regie”, dar aici vorbim de autofinanţare: „Spre exemplu, dacă Primăria Severin vrea să înfiinţeze o Regie de Adunat Castane, aceasta merge pe fonduri proprii. Însă în privinţa aparatului primarului nu se pot face angajări după ureche, ci după un anumit standard”, a mai spus prefectul Drăghiea.

Posturi vacante cu duiumul în primăriile din Dolj

Primăriile din judeţul Dolj duc o lipsă din ce în ce mai mare de angajaţi. Discrepanţele sunt uriaşe de la o primărie de alta. Plecând de la numărul locuitorilor şi terminând cu o lege destul de controversată, Legea nr. 273/2006 rectificată printr-o Hotărâre de Guvern, 63/2010, prin care o primărie nu poate face nicio angajare dacă nu are cel puţin şapte posturi vacante, îi fac pe primarii din judeţ să privească neputincioşi la probleme comunităţii şi să îşi înhame angajaţii să muncească sâmbetele sau să le dea două sau trei posturi în loc de unul doar pentru că nu pot face angajări. Unul dintre posturile care dă cele mai multe batăi de cap este cel de agent fiscal. Acesta lipseşte din majoritatea primăriilor, locul lui fiind luat de cele mai multe ori de către alţi angajaţi ai instituţiei care sunt, unii dintre ei, şi la al treilea post.

Mai puţini angajaţi, mai multe cheltuieli

Controversata lege 273/2006, rectificată prin OUG 63/2010, a produs mai mult haos în primării, iar cheltuielile au crescut. Pentru că nu pot face angajări, primăriile sunt nevoite să facă contracte cu diverse firme pentru a putea face faţă problemelor comunităţii. „Problema cu angajaţii din primării este legată de Legea nr. 273/2006, şi de Ordonanţa de Guvern 63/2010, care spune că la un număr de şapte posturi vacante să se poată face o angajare. Cine a avut bani mai mulţi şi-a putut permite posturi mai multe. Cei care nu au avut deloc, au avut de pierdut când a venit Boc cu ordonanţa 63/2010. Nu este normal ca primăriile să nu îşi poată angaja oameni în funcţii pentru o ordonanţă de guvern, prin care dacă tu, ca primărie, nu ai şapte posturi vacante nu poţi să angajezi un funcţionar public. Posturi vacante se pot ocupa numai cu avizul ANST, care trebuie să dea un aviz de structură. Această structură este în subordinea Guvernului. Primăriile trebuie să ia legătura cu ANST şi să îşi vizeze planul anual de ocupare al posturilor din primărie. Toate primăriile sunt obligate să facă acest lucru. Din păcate, ANST-ul nu prea încearcă să îi ajute, pentru că interesul lor este să nu se cheltuie bani. Interesul guvernelor de la Boc încoace nu a mai fost ca instituţiile publice să funcţioneze, ci să nu se cheltuie bani în plus”, a declarat Ringo Dămureanu, preşedintele sindicatului administraţiei publice „Forţa Legii”.

Inventivitate maximă: asociaţie pentru funcţionărimea şomeră

Ringo Dămureanu, lider sindical: „Cine a avut bani mai mulţi şi-a putut permite posturi mai multe. Cei care nu au avut deloc, au avut de pierdut când a venit Boc cu ordonanţa 63/2010.”

Cu toate că în esenţă nu se pot face angajări, o soluţie pare totuşi că ar fi, doar că nu mulţi ştiu de ea. Se pare că primarul comunei Sopot, împreună cu Asociaţia Comunelor din România a reuşit să o găsească, dar încă nu au pus-o în practică.
“La Sopot avem un deficit de trei posturi care trebuie neapărat ocupate. Unul este de inspector financiar, unul de agent agricol şi mai avem un post de manager pe proiecte europene. Încercăm să facem o treabă prin Asociaţia Comunelor din România (ACoR), înfiinţată în 2007. În momentul de faţă, lucrăm la un proiect pentru a veni în ajutorul primăriilor care au acest deficit de personal. Fiind ONG, ACoR poate angaja personal şi poate sprijini primăriile cu posturile blocate, dar primarii sut cam reticenţi să se înscrie în această asociaţie”, a declarat Cătălin Trăistaru, primarul comunei Sopot.
Cine este ACoR, cu ce se ocupă şi ce scop are ne-a povestit Ion Răcăreanu, vicepreşedintele ACoR Dolj. “Asociaţia Primăriilor Comunale din judeţul Dolj a fost înfiinţată în anul 2007 şi are până în momentul de faţă peste 30 de comune care s-au afiliat. Împreună încercăm să căutăm soluţii pentru probleme cu care se confruntă primăriile comunale, iar noi le transmitem mai departe guvernului. Am reuşit să găsim o soluţie pentru a putea mări numărul de angajaţi la primăriile din judeţ, soluţie pe care o vom prezenta guvernului la întâlnirea pe care o vom avea în perioada următoare. Posturi unice pot fi acoperite prin hotărâre de guvern aprobată mai apoi de Prefectura Dolj. Trebuie să înţeleagă şi primarii cum se procedează, pentru că ei trebuie să se bată şi să ştie cum pot să ocupe acele posturi unice, chiar dacă nu au şapte posturi vacante. Pentru asta s-a constituit această asociaţie. Primarii trebuie dădăciţi”, a declarat Ion Răcăreanu, vicepreşedintele ACoR Dolj. Cum în viaţă de cele mai multe ori nimic nu se face gratis, nici ACoR Dolj nu face muncă patriotică. Fiecare membru afiliat trebuie să plătească o contribuţie anuală în funcţie de numărul de angajaţi al fiecărei comune. Cotizaţia pleacă de la 500 de lei pentru comunele de până la 1.500 de locuitori şi ajunge la 900 de lei pentru comunele care au peste 10.000 de locuitori.

Primarul, tractorist de nevoie

Nu toţi edilii îşi pun speranţele în AcoR. La Terpeziţa, alesul din comună susţine că iniţiativa celor 30 de primari nu îl ajută cu mare lucru. De voie de nevoie, Constantin Popa lasă deoparte haina de primar şi se urcă pe tractor atunci când drumurile din comună se înzăpezesc. “Primăria din Terpeziţa are 11 posturi, din care trei vacante, urbanism, electrician întreţinere şi tractorist. ACoR nu ne-a ajutat cu nimic. Ordonanţa de Guvern prin care se impune să fie şapte posturi libere pentru a se face o angajare este o prostie. Eu, ca administrator, răspund de modul în care îmi administrez comunitatea, eu plătesc în faţa comunităţii. Dacă eu am nevoie de post de electrician, că am peste 500 de becuri, în loc să plătesc la o firmă de întreţinere mai bine plăteam un loc de muncă. Aşa sunt obligat să plătesc firma care a câştigat proiectul şi care a făcut investiţia. Mai îmi trebuie tractorist, iarna la deszăpezire. Cum nu pot angaja, mă urc eu pe tractor. Trebuia să lase mână liberă, să plafoneze numărul de angajaţi în primărie în funcţie de gradul comunei şi era foarte bine. Ar fi foarte bine ca legea să se modifice, în sensul ca pentru fiecare primarie, în funcţie de gradul acesteia, să se aleagă un număr de 14, 15, 18 angajaţi. Ai depăşit numărul de angajaţi, poţi să ai 30, tu trebuie să te încadrezi în plafonul de salarizare, dar aşa ai nevoie de oameni. Ca să îţi poţi face treaba, trebuie să faci contract de asistenţă aprobat de consiliul local, conform noii legi. La Urbanism aveam un băiat care se ocupa atât de urbanism, cât şi de agricultură, dar şi a decedat. Acum am delegat pe cineva, dar una e când o persoană de specialitate şi alta e când pui o persoană din primărie care nu a avut tangenţă cu chestiile astea. Să se dea o hotărâre de guvern prin care să ne plafoneze. În momentul de faţă, ca să poată face faţă solicitărilor, angajaţii mai stau şi peste program, mai sunt sâmbete când lucrăm. Eforturile sunt mari şi nu sunt reuneraţi pentru munca depusă. Sunt angajaţi care au câte două-trei funcţii. Avem nevoie să ne dea acceptul de a acoperi posturile deficitare. Noi ştim cel mai bine ce posturi avem deficitare”, a declarat primarul din comuna Terpeziţa, Constantin Popa.
O altă victimă a acestei legi este comuna Botoşeşti Paia, care nu poate să îşi termine procesele pe care le are. „Legea îmi dă voie la zece posturi. De doi ani stau fără agent fiscal, iar din anul 2008 stau blocat cu cadastrul pentru că nu mai am jurist”, a declarat Fugaru Constantin, primarul comunei Botoşeşti Paia.

Comune care pot face angajări

Comuna Breasta, care adună peste 4.000 de suflete, are un deficit de opt posturi. Deşi trebuia să aibă 27 de posturi ocupate, Primăria din Breasta are decât 19 posturi ocupate, deşi legea îi permite să mai angajeze o persoană. Într-o situaţie similară este şi comuna Dobreşti, care are un număr de şapte posturi vacante şi 17 angajaţi la o populaţie de 2460 de locuitori. Un caz fericit este în comuna Dăbuleni, acolo unde toate cele 78 de posturi sunt ocupate.

Vâlcea, raiul funcţionărimii

Situaţia din Vâlcea diferă faţă de celelalte judeţe din Oltenia, majoritatea primarilor găsind modalitatea de a face angajări peste numărul de posturi maxime, fie găsind o scuză în implementarea unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile, fie angajând brusc câteva rude ori câţiva ciraci de campanie pe post de paznici în comună. În municipiile Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani, numărul total al angajaţilor din primării ajunge la 744 în municipiul reşedinţă de judeţ şi 202 în „Oraşul Viilor”, faţă de numărul maxim de posturi admis de OUG 63/2010: 529, respectiv 170. Ce-i drept, în calcul se pot lua şi posturile de la Evidenţa Populaţiei, cele adăugate pentru implementarea proiectelor europene şi al poliţiştilor locali. Discrepanţa este însă evidentă. În timp ce în Rm. Vâlcea 23 de angajaţi ai Serviciului de Evidenţă a Populaţiei fac faţă cerinţelor a peste 111.000 de locuitori ai oraşului, la Drăgăşani, pentru aproximativ 20.000 de locuitori, serviciul are 9 angajaţi. Scuza implementării unor proiecte europene, şi implicit a creşterii numărului de personal din subordinea primarilor, au adoptat-o şi primăriile din Băile Govora, Băile Olăneşti sau Alunu pentru a introduce 8, 10, respectiv 5 persoane pe organigrama instituţiei. În Grădiştea, primarul a fost atât de îngrijorat de siguranţa celor 2.800 de locuitori, încât a reintrodus paza comunală asigurată de 3 angajaţi. Ce-i drept, a făcut acest lucru fără a depăşi plafonul maxim de 25 de angajaţi în instituţie. Modelul a fost rapid adoptat şi de primarul Neagoe din comuna Ioneşti, care a mobilizat cinci vajnici anonimi pentru a păzi, contra unui salariu, bunurile celor 4.500 de locuitori.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...