Vine vara, rău îmi pare! Rău îmi pare mai ales de localnicii din zone în care apa începe să se evaporeze brusc din reţelele de alimentare.

Culmea, chestia asta nu se întâmplă pe reţelele administrate la nivel local, ci mai ales pe cele preluate de Apavil SA, operator regional de apă şi canalizare pe Vâlcea. O şedinţă a asociaţiei intracomunitare ADI Apa Vâlcea s-a încheiat, săptămâna trecută, în coadă de peşte, cu doar 20 de edili prezenţi la discuţii.

„E o problemă, la Apavil nu răspunde nimeni!”

Unul dintre aleşii locali care au ceva de comentat pe situaţiile apărute în ultima perioadă pe alimentarea cu apă în comună este Florin Mărăcine, primar Galicea.

”Avem deja în satul Cremenari o criză a apei care durează de ceva vreme. În 48 de ore eu sunt nevoit, ca primar, să raportez acest lucru către Prefectură. Vă daţi seama că intenţia mea este să rezolv problema oamenilor. Ai cu cine, însă? La Apavil nu răspunde nimeni, indiferent că le trimitem adrese sau că îi sunăm. Azi am fost la o întâlnire ADI APA Vâlcea şi tot noi primarii suntem de vină. Cică nu am făcut bine reţelele pe care ei le-au luat în exploatare. E bătaie de joc, în stilul acesta Galicea se retrage din asociere şi îşi gestionează resursele independent”, spune primarul Mărăcine.

Galicea a predat operatorului regional de apă/canal, Apavil SA, reţeaua de alimentare cu apă potabilă în 2017. În mare parte, aceasta este deservită din surse acvifere locale. Canalizarea, atât cât este constituită, a rămas în administrare locală.

În comuna din amonte, Budeşti, pe satul Bercioiu, între orele 15-23, apa vine cu ţârâita. Ca un făcut, ambele localităţi sunt cu o gestionare Apavil pe reţeaua de alimentare cu apă potabilă.

Alţii stau mai bine

În zone în care unii edili au ales să îşi gestioneze singuri resursele naturale, aşa cum ar fi apa, lucrurile par să stea ceva mai bine. Nu-s chiar ok..., dar: „Eu am dat un apel pe pagina de Facebook către cetăţeni. E cazul să conştientizeze toată lumea că apa e un element vital. Nu putem lua apa potabilă şi să începem să stropim grădini sau să adăpăm vite. Fără acest tip de abuz, vă garantez că Mateeştiul trece 95% prin orice secetă care se poate ivi”, spune Cosmin Anghelescu, primul primar care a şi dat alerta în comunitate pe o eventuală risipă a apei potabile.

Exemplul său este urmat de Cristina Munteanu, primar în Prundeni. „Dom’le, am început o campanie de conştientizare în rândul oamenilor, cât să înţeleagă că apa este un element vital pentru toţi. Asta e demarată încă de anul trecut. Am o zonă, pe Zăvideni, unde într-adevăr resursele de apă nu sunt suficiente în vârf de episod canicular şi de secetă. Am demarat un studiu anul acesta, pentru repunerea în funcţiune a unui nou puţ de adâncime, care să deservească zona respectivă. Îl vom face din bugetul local, eu nu pot să las oamenii fără apă”, spune primăriţa din Prundeni.

La Stoeneşti, comună din zona submontană, dar cu 13 sate componente, primarul Gheorghe Dumbravă stă şi el liniştit. „Pe perioadele secetoase, am mai avut probleme cu debitul. Dar, avem aici o sursă de alimentare cu apă nefolosită încă şi, dacă va trebui, o punem în funcţiune. Nu văd vreo problemă pe Stoeneşti deocamdată”, spune alesul din comună.

Lucrări după ureche

La unison, atât nou numitul preşedinte ADI APA Vâlcea, Cătălin Avan, cât şi directorul Apavil SA, Ion Florescu, trag o linie clară în definirea calităţii unor lucrări derulate în ultimele decenii.

„Eu sunt la ADI APA Vâlcea din octombrie. Vreţi să vă spun că sunt membri, unele UAT-uri, chiar oraşe, care nu plătiseră taxa de asociere ani buni? Să luăm Horezu, de exemplu, nu plătise din 2020, dar are proiect de cel puţin 10 milioane euro pe fonduri europene şi aşteaptă să plătească alţii. La fel, în comune, avem chestiunea cu preluarea reţelelor de către Apavil. Să fim serioşi, în unele cazuri s-a lucrat după ureche, cu cine şi cum a vrut primarul, iar acum aceste reţele sunt puse în braţele Apavil. Ce credeţi că vor putea face? Pe de altă parte, v-aţi întrebat vreodată câtă apă potabilă este folosită pentru piscine? Pentru stropirea unui gazon?”, întreabă Cătălin Avan.

Inginerul Florescu, director general al Apavil are şi el puncte de subliniat. „Nici acum, când sunt extinderi de reţele locale, nu am primari care să vină să ne consulte, deşi după aceea ne predau reţeaua în braţe. Au făcut alimentări pentru zone cu 500 de locuinţe şi apoi au dat autorizaţii de 1000 de case în aceeaşi zonă. Pe noi ne-au chemat să preluăm reţele deja făcute. Unele sunt făcute cu consultanţi din UK, altele cu firme din Germania. Toate sunt făcute după voia unui primar sau al altuia. Nu putem noi, la Apavil, să le tragem la acelaşi standard”, spune directorul operatorului regional de apă şi canalizare.