Revenirea apetitului pentru risc, după câteva zile în care investitorii au renunţat la plasamentele în active considerate „periculoase”, a permis monedelor de la marginea zonei euro să se aprecieze, evoluţie de care a profitat leul şi s-a întărit faţă de principalele valute.

În cursul nopţii, cotaţiile euro au coborât aproape de pragul de 5 lei. În piaţa locală, cursul monedei unice, care se menţine în jurul pragului de 5,03 lei, a alunecat lunea aceasta de la 5,0320 la 5,0290 lei, după ce la jumătatea săptămânii trecute a atins un minim al ultimei luni şi jumătate de 5,0251 lei.

Nivelul lichidităţii din piaţa monetară a început să se regleze, după ce excedentul zilnic din luna mai s-a redus la circa 1 miliard de lei. Scăderea s-a datorat sterilizărilor făcute de BNR imediat după anunţarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidenţiale, decizie care făcea partea dintr-un pachet de măsuri, inclusiv vânzarea a peste 6 miliarde lei, cu scopul de a scumpi leul şi de a evita o depreciere prea mare a acestuia.

Victoria obţinută de candidatul proeuropean a calmat piaţa, iar BNR a decis să permită băncilor comerciale să se împrumute la o dobândă de 6,5%.

Cea mai importantă injecţie de lichiditate, de 25 miliarde lei, a fost operată la începutul acestei luni. Săptămâna trecută suma s-a redus la 18,2 miliarde lei, pentru ca lunea aceasta ea să se restrângă la circa 7,3 miliarde lei.

Creşterea lichidităţii a stopat tendinţa ascendentă a indicilor ROBOR. Însă, saltul făcut de inflaţie, care a urcat în mai la 5,5%, faţă de 4,9% în precedentele două luni, nu a provocat o scădere a indicilor, care se menţin la valori comparabile cu cele din primele două luni ale anului 2023. Reamintim că înainte de data de 4 mai, indicele la 3 luni se situa la 5,90%, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,15%. Cel la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,21% iar cel la 12 luni la 7,33%.

Joia trecută, euro a atins un maxim al ultimilor circa patru ani de 1,1631 dolari, în contextul în care negocierile comerciale dintre Washington şi Beijing nu găsesc un numitor comun. A urcat o apreciere a monedei americane după începere conflictului dintre Israel şi Iran, iar la începutul acestei săptămâni, una plină şedinţe de politică monetară ale marilor bănci centrale, euro fluctua între 1,1524 şi 1,1587 dolari.

În piaţa locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3665 la 4,3430 lei, minim care nu a mai fost atins din 22 aprilie.

Media francului elveţian a coborât de la 5,3715 la 5,3511 lei iar a cea a lirei sterline de la 5,9184 la 5,8984 lei, minim al ultimei luni şi jumătate.

Preţul gramului de aur a scăzut de la 480,7983 lei la 476,7638 lei, consecinţă a deprecierii monedei americane în timp ce metalul galben se mişca între 3.405 şi 3.452 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,2612 zloţi/euro iar a celei maghiare la 401,51 forinţi/euro.

După ce a testat vinerea trecută pragul de 103.000 dolari, bitcoin se tranzacţiona lunea aceasta între 105.020 şi 107.253 dolari iar ethereum se mişca în culoarul 2.519 – 2.637 dolari.