Tendinţa de apreciere a leului, care s-a manifestat înainte de minivacanţa de Rusalii, a continuat şi în prima şedinţă a acestei săptămâni, pe fondul unui nivel mai scăzut a aversiunii faţă de risc, ceea ce i-a permis să se întărească faţă de principalele valute.
Cursul euro a scăzut de la 5,0422 la 5,0366 lei, minimul ultimelor trei săptămâni, într-o şedinţă în care cotaţiile au coborât la 5,033 – 5,044 lei.
Piaţa monetară a fost calmă, în condiţiile în care băncile comerciale s-au împrumutat de la BNR cu 18,2 miliarde lei, faţă de 25,04 miliarde lei, la începutul săptămânii trecute, la o dobândă anuală de 6,5% şi cu scadenţa lunea viitoare.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat 7,15%. Cel la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,22% liar cel la 12 la 7,33%.
În aşteptarea unor clarificări a negocierilor care privesc taxele vamale dintre Statele Unite şi China, dar şi a datelor referitoare la inflaţia din SUA, investitorii şi-au redus plasamentele în moneda americană, fapt de care a profitat euro, care s-a menţinut aproape de 1,145 dolari. În piaţa locală, cursul dolarului a scăzut la 4,4117 lei.
Analiştii consideră că în lipsa unei schimbări radicale a politicilor vamale din partea administraţiei Trump, este posibil ca dolarul să-şi fragilizeze poziţia de cea mai importantă monedă comercială şi să se devalorizeze treptat. De la începutul anului, indicele dolarului faţă de un coş a şase monede majore a scăzut aproape 9%, cea mai slabă evoluţie începând cu anii ´80.
Cursul francului elveţian a coborât la 5,3709 lei iar cel al lirei sterline la 5,9510 lei.
Preţul gramului de aur a scăzut de la 476,4646 lei la 472,0952 lei, consecinţă a deprecierii monedei americane şi a metalului galben, faţă de finalul săptămânii trecute. Uncia se tranzacţiona în culoarul 3.301 – 3.343 dolari.
Analiştii anticipează atingerea pragului de 4.000 dolari/uncie la sfârşitul acestui an sau începutul celui viitor, în condiţiile majorării cererii de aur atât din partea băncilor centrale, care ar urma să achiziţioneze în 2025 circa 1.000 tone, şi a fondurilor (ETF-uri) dar şi a celei comerciale.
De exemplu, Banca Populară a Chinei a achiziţionat aur în ultimele şapte luni, continuând astfel politica sa din anii anteriori iar rezervele sale s-au majorat la aproape 74 milioane uncii (circa 242 miliarde dolari).
La rândul lor, monedele de la marginea zonei euro se apreciau la 4,2611 zloţi/euro, respectiv 401,55 forinţi/euro.
Slăbiciunea monedei americane a ridicat cotaţiile bitcoin la 109.111 – 110.337 dolari iar pe cele ale ethereum la 2.661 – 2.797 dolari.
