Fetească ori Băbească (“E curată, românească”), horincă (“de familie, de tradiţie”), zacuscă (“cu hribi, cu vinete sau cu fasole, de ce nu?”) sau mâncărică de praz şi întregul inventar aproape nesfârşit de ciorbe, plus nenumărate alte bucate “istorice” sau "modernizate cu cap", sunt la baza reconstrucţiei “brandului de ţară” al ţării noastre, susţin iniţiatorii legii (79/2019) care proclamă prima duminică din octombrie, în fiecare an, drept Zi naţională a gastronomiei şi vinurilor din România - jurnaliştii şi activiştii sociali Cosmin Dragomir şi Cezar Ioan. (Fotografii de Sorin Retevoi)

Festivalul “Scrumbii de Rusalii, reuniunea de “Vinuri şi bucate dobrogene” dar şi “Craiova, capitală gastronomică est-europeană” sau “Conferinţele gastronomice” sunt doar începutul

Într-o conversaţie purtată cu prilejul anunţării celui mai recent proiect de promovare turistică a unei localităţi - e vorba de seria care începe cu Festivalul “Scrumbii de Rusalii”, care are loc în Satul Pescăresc Tradiţional al municipiului Tulcea în 6-8 iunie 2025, şi care continuă cu acţiunea dedicată aceluiaşi scop în Capitală, în 14-15 iunie, sub numele de “Vinuri şi bucate dobrogene” - Cosmin Dragomir şi Cezar Ioan au anunţat şi continuarea unei campanii care a debutat în 2024 şi care consacră municipiul Craiova drept “capitală gastronomică est-europeană” (târg-festival cu participare internaţională, urmat de vânzări de preparate tipice din 11 ţări europene într-o reţea de 11 restaurante de top din Bănie).

Interesul public în creştere faţă de gastronomia românească arată clar o direcţie pe care se construieşte imaginea de ţară

“Vedem un interes în creştere - din partea publicului, în primul rând, dar şi din partea autorităţilor, asociaţiilor şi companiilor private din HoReCa - pentru înţelegerea gastronomiei ca vector de promovare a unor destinaţii turistice de la noi din ţară”, a afirmat Cezar Ioan, care şi explică: “Dacă păstrăm în minte nişte vorbe înţelepte - că suntem ceea ce mâncăm, că dragostea trece prin stomac şi că cine mănâncă împreună, rămâne împreună - devine foarte clar că una dintre cele mai importante surse de identitate, de coeziune comunitară şi de atractivitate către descoperire, către experienţe noi şi seducătoare, este mâncarea, “cu tot alaiul ei” de băuturi şi ritualuri mai vechi sau mai moderne”.

Bucătăria românească de azi e o sinteză pe care nu o regăseşti nicăieri în altă parte

Cei doi activişti arată că “este de datoria conducătorilor din administraţiile locale, dar şi a oamenilor de cultură, de artă şi de afaceri din domeniul ospitalităţii, să redescopere şi să scoată la lumină, în toată splendoarea lor, reţete şi ingrediente regionale. Gastronomia nu e un moft, nu e o distracţie, ci este - şi asta e extraordinar de important de notat! - unul dintre elementele fundamentale care au ţinut pur şi simplu în viaţă locuitorii acestor meleaguri. Şi este fascinant să observăm cum România de azi, departe de a fi “furat” sau “primit de pomană” reţete de la cele trei mari imperii înconjurătoare şi a grupurilor etnice conlocuitoare, a integrat, a sintetizat şi a îmbogăţit aceste reţete, transformându-le în cu totul altceva - ceva distinct, definitoriu”.

România e sigură, accesibilă, frumoasă şi deosebit de ofertantă gustativ

Cei doi iniţiatori ai Zilei naţionale pentru gastronomia şi vinurile din România sunt de părere că “poţi merge în Turcia şi vei degusta foarte bine bucătărie otomană, poţi merge în Rusia sau Ucraina şi să te delectezi cu preparatele slavilor şi poţi merge la Viena să te bucuri de bucatele Europei centrale, dar numai în România poţi întâlni, la un loc, toate aceste tipologii de mâncăruri”.

Ei mai arată că ţara noastră este una sigură pentru turişti, din ce în ce mai accesibilă prin linii aeriene şi terestre de transport, relativ ieftină faţă de marile capitale europene şi, totodată, oferă o diversitate deosebită de peisaje, gusturi, produse, obiceiuri şi culturi locale şi regionale.

“Noua ospitalitate românească, cea la care încercăm şi noi să punem umărul prin acţiunile şi ideile noastre, poate fi o propunere, o ofertă de nerefuzat pentru majoritatea turiştilor din grupul ţintă de interes din punct de vedere al veniturilor, al educaţiei şi al intereselor”, mai îndeamnă la reflecţie pe toţi cei interesaţi Cosmin Dragomir şi Cezar Ioan.