Şedinţa de politică monetară de vinerea trecută a BNR, unde s-a decis menţinerea dobânzii de referinţă la 6,50%, nivel stabilit în august trecut şi la 5,5% a celei pentru facilitatea de depozit, reprezintă principalul eveniment al iernii.

Decizia a fost explicată lunea aceasta de guvernatorul Mugur Isărescu la prezentarea Raportului asupra inflaţiei prin nivelul ridicat de instabilitate politică, la care se adaugă posibilitatea declanşării de către administraţia de la Casa Albă a unui război comercial care va ridica nivelul preţurilor la nivel mondial.

În aceste condiţii, banca centrala a revizuit prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an la 3,8%, de la precedenta anticipaţie de 3,5%. Valoarea prezentată de BNR coincide cu cea prezentată de Comisia Naţională de Prognoză, la sfârşitul anului trecut, care vede o medie anuală de 4,4%.

Instabilitatea politică poate avea efecte semnificative asupra dobânzilor sau chiar a cursului de schimb. „Considerăm că stabilitatea financiară este legată de această stabilitate a cursului de schimb şi este foarte importantă prudenţa, care nu este exagerată. Reducerea de dobândă de politică monetară poate fi o invitaţie la depreciere a cursului pe pieţele financiare, ceea ce acum nu este cazul să se întâmple”, a afirmat guvernatorul BNR.

Decizia BNR de vineri a fost anticipată de piaţă, astfel că lunea aceasta indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,0% iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,09 la 6,08%.
Necesarul de lichiditate cu care se confruntă Trezoreria statului, o obligă pe aceasta să se împrumute constant, fie prin licitaţii de titluri de stat, fie direct de la bănci.

Lunea aceasta, Finanţele au redeschis o emisiune scadentă în aprilie 2027 şi a împrumutat 675,7 milioane lei, faţă de o valoare programată de 500 de milioane de lei. Statul a acceptat să plătească un randament mediu anual de 7,06%.
Euro se tranzacţiona lunea aceasta în culoarul 4,977 – 4,9775 lei, astfel că media a fost stabilită la 4,9770 lei, faţă de 4,9765 lei a începutul săptămânii trecute.

Pe pieţele internaţionale, euro s-a apreciat la 1,0469 – 1,0507 dolari iar cursul monedei americane a scăzut la 4,7452 lei, faţă de 4,8244 lei, marţea trecută. Evoluţia este pusă pe seama suspendării procesului de majorare a taxelor vamale de către Statele Unite.

La începutul săptămânii trecute, cursul monedei elveţiene se situa la 5,2956 lei. Ea a scăzut lunea aceasta la 5,2678 lei, după ce s-a depreciat faţă de euro. Media lirei sterline a fost mult mai stabilă şi a început această săptămână la 5,9787 lei.

În aşteptarea discuţiilor dintre Donald Trump şi Vladimir Putin referitoare la războiul declanşat de Rusia în Ucraina, nivelul aversiunii faţă de risc a scăzut iar preţul gramului de aur a coborât de la 448,7474 lei la 442,2466 lei, faţă de maximul istoric de 450,2987 lei, atins marţea trecută, când uncia a urcat până la 2.945 dolari. La începutul acestei săptămâni metalul galben se tranzacţiona în culoarul 2.876,50 – 2.907 dolari/uncie.

Monedele digitale se află într-o perioadă de consolidare a preţului, odată trecut entuziasmul adus de instalarea lui Donald Trump, care s-a declarat un partizan al pieţei cripto. La începutul acestei săptămâni, bitcoin fluctua între 95.864 şi 96.610 dolari iar ethereum se mişca în culoarul 2.647 – 2.778 dolari.