Regionalizarea şi reorganizarea teritorial-administrativă a ţării reprezintă un punct de plecare în noul mandat al guvernării PSD-PNL-UDMR. Tema nu este una nouă, fiind abordată de-a lungul a cel puţin decenii şi jumătate.

Nevoia statutului de a-şi eficientiza aparatul propriu, inclusiv cel din administraţiile publice locale este privită circumspect în anumite cazuri, iar dincolo de interesele primarilor din micile localităţi româneşti de a juca în continuare un rol important în aceste comunităţi se mai discută şi de statutul şi identitatea socio-culturală a unor comunităţi bine definite.

• Un context nefavorabil

„În Republica Moldova, unde un astfel de proces a fost demarat, termenul folosit este de amalgamare. Dar este o amalgamare voită, făcându-se referendumuri locale pentru desemnarea unui nou centru administrativ. Din perspectiva unui administrator public, opinia mea este că Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşaniul ar trebui să devină zone metropolitane, dar nu văd un astfel de demers realizabil în cursul acestui ciclu electoral. O astfel de lege ar avea nevoie de 60% din voturile parlamentarilor şi nu cred că se va ajunge acest nivel. La nivel de asociaţie, noi, administratorii publici din România, susţinem un astfel de demers. Sigur, contează şi forma sub care va fi propus, dar câtă vreme şi noi lucrăm pentru eficientizarea actului administrativ normal că percepem această idee ca una cu potenţial. Pe de altă parte, nu ştiu dacă România este într-un context geopolitic favorabil acestui proiect”, spune Marian Florea, administrator public al comunei Galicea şi preşedinte al asociaţiei naţionale profesionale de profil.

• Zona metropolitană extinsă

Până acum, premierul Ciolacu a anunţat că pe proiect vor lucra comisii comune ale partidelor din arcul guvernamental actual în colaborare cu reprezentanţii Asociaţiei Consiliilor Judeţene, a Asociaţiilor Comunelor şi Oraşelor din România şi a celor din asociaţia municipiilor.

La nivel de asociere, localităţile din ţară mai au şi alte foruri profesionale, Asociaţia Oraşelor Staţiuni din România, de exemplu, sau Asociaţia Oraşelor din România. În unele cazuri, reprezentanţii acestor foruri administrative locale sunt prezenţi în mai multe asociaţii.

“Eu am auzit discuţii despre o zonă metropolitană extinsă a Râmnicului, una care să includă Băile Govora, băile Olăneşti, Ocnele Mari şi Călimăneştiul, plus localităţile aflate între Râmnicu Vâlcea şi aceste staţiuni. Chestiunea statutului de staţiune de interes naţional, statut pe care îl avem şi noi, şi cei din Băile Olăneşti şi Călimăneşti, este delicată. Fie stabilim o delimitare clară a acestor zone şi aplicăm un regim diferenţiat pentru ele, inclusiv urbanistic, arhitectonic şi cultural-istoric, fie recurgem la măsuri hazardate facem comasări de dragul comasărilor”, spune Mihai Mateescu, primar al oraşului Băile Govora.

Localitatea pe care o conduce are puţin peste 2100 de locuitori. Pentru a-şi respecta statutul de oraş, Băile Govora ar trebui să atragă în jurul său comunităţi care să însumeze alte 7900 de persoane sau să intre într-o zonă metropolitană mai mare, cu punct focal Râmnicu Vâlcea.

La nivel de judeţ, în afara municipiilor Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani, zonele urbane sunt depopulate, iar, în unele cazuri, nici localităţile limitrofe nu stau foarte bine.

În privinţa oraşelor vâlcene, cifrele sunt acestea: Băile Govora (2158 locuitori), Ocnele Mari (3309), Băile Olăneşti (4186), Berbeşti (4836), Bălceşti (4864), Brezoi (6022), Horezu (6263), Călimăneşti (7262).

• Dispar 59 de comune?

În apropierea oraşului Berbeşti, comuna Mateeşti are un primar cu dileme.

“Domnule, eu nu înţeleg de ce iau date din rezultatul provizoriu al ultimului recensământ. Pe rezultat final am peste 3100 de localnici, pe provizoriu am vreo 2860, ceva de genul acesta. În jurul nostru, toate comunele au spre 3000 de locuitori şi ele. Acum, să zicem că se impune un prag de 5000 locuitori/comună. Ori ne vor lega câte două, ori ne vor aronda Berbeştiului. Sunt chestiuni legate de cultură, de o identitate a unor zone, de distanţe până la un punct central administrativ. Eu nu văd cum vor putea creiona o astfel de reorganizare administrativă. Vor fi zone care se vor depopula şi mai mult sau vor avea un regres administrativ. În plus, dacă mergem pe un prag de 5000 locuitori pentru o comună, 59 din localităţile vâlcene ar dispărea deodată”, consideră Cosmin Anghelescu, primarul din Mateeşti.

• Preşedintele ACOR: “Reforma este necesară, proiectul actual este o inepţie”

La rândul său, preşedintele ACOR vede o reformă administrativă ca fiind necesară, dar nu una care să modifice din temelii harta administrativ-teritorială a României, ci mai degrabă una ce ar viza finanţarea UAT-urilor.

“Când vorbeşti de reorganizarea administrativ-teritorială, trebuie să vorbeşti de nişte prevederi legale: Carta europeană a autonomiei locale şi Legea referendumului. Nu se pot face aceste reorganizări din pix. Când aud la nivel central că factorii înalţi, cocoţaţi în vârful statului, ca să dărâme temelia sa, satul, nu poţi să nu iei atitudine şi să le spui: până aici, nu mai vorbiţi prostii. Toţi pe care îi auziţi că primarii nu au venituri proprii la nivelul comunelor: păi, cum să aibă venituri proprii dacă sistemul de finanţare este făcut de maniera în care să nu ai. Niciun judeţ în România nu are venituri proprii pentru acoperirea cheltuielilor. Manifestul ACoR şi al SAT a arătat că avem nevoie de o reorganizare, o regândire a sistemului de finanţare. Dacă vă veţi uita cu ochii minţii, şi nu doar cu ochii unora care habar n-au ce înseamnă o colectivitate locală, veţi constata că, de bine de rău, dezvoltarea satului românesc s-a făcut cu contribuţia eminamente a primarilor. nu reorganizarea administrativ-teritorială este cheia, ci regândirea sistemului de finanţare, care trebuie să respecte Cartea europeană a autonomiei locale. Aceasta presupune proceduri de egalizare, în sensul că trebuie să asigurăm resurse financiare dezvoltării uniforme a teritoriului României”, afirmă Emil Drăghici, preşedintele Asociaţiei Comunelor şi Oraşelor din România (ACOR).

(Reacţii ale altor actori administrativi sau din zona culturală vor fi prezentate de Săptămâna în Oltenia în săptămânile următoare, alături de o scurtă istorie a modului în care judeţul Vâlcea a trecut prin diverse alte reorganizări teritoriale)