Leul a avut o evoluţie calmă la începutul acestei săptămâni, în ciuda anunţului făcut de Klaus Iohannis că va demisiona în cursul zilei de miercuri.
De aproape două săptămâni, tranzacţiile din piaţa valutară se realizează în culoarul 4,976 – 4,977 lei. Cursul a atins marţea trecută un maxim de 4,9769 lei, iar la începutul acestei săptămâni a fost stabilit la 4,9765 lei.
Uncia de aur a făcut un nou pas spre pragul de 3.000 dolari, şi a urcat de la maximul de de 2.886,60 dolari, atins vinerea trecută, la 2.910,80 dolari. Preţul gramului de aur a urcat la un nou maxim de 449,4021 lei.
Creşterea aurului se datorează mai multor factori. Principala cauză este majorarea cererii atât din partea băncilor centrale, care caută să-şi majoreze rezervele pentru a putea face inflaţiei şi pentru a reduce influenţa dolarului în comerţul mondial, dar şi a investitorilor care şi-au înmulţit plasamentele într-un activ considerat drept un „refugiu”, în condiţiile declanşării unui război comercial, prin majorarea taxelor la importuri, între Statele Unite şi celelalte economii importante, China şi Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, fondurile care operează ETF-uri bazate pe aur acumulează metal preţios sub formă fizică, pentru a-şi putea asigura livrările la contractele futures şi pentru a evita riscul ca administraţia Trump să majoreze taxele la importurile de aur.
Rata de referinţă a BNR se află din august la 6,50%, iar analiştii văd o primă reducere a acesteia spre jumătatea anului, în condiţiile în care inflaţia se menţine peste 5%. Pe de altă parte, dobânzile comerciale au crescut începând cu noiembrie, efect al rezultatelor la alegeri, iar indicii ROBOR au urcat de la circa 5,5% spre pragul de 6%.
În ultimele şedinţe, s-a observat totuşi o uşoară scădere a indicilor pe fondul reglării nivelului de lichiditate din piaţă, după ce aceasta s-a înjumătăţit în ultimele luni.
Lunea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a coborât de la 5,94 la 5,93%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,0% iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,10 la 6,09%.
Euro a scăzut la începutul săptămânii trecute la 1,0211 dolari, după care a revenit în jurul pragului de 1,04 dolari. Lunea aceasta, tranzacţiile se realizau în culoarul 1,0286 – 1,357 dolari. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,7728 şi 4,8595 lei, iar lunea aceasta a urcat de la 4,7940 la 4,8173 lei.
Înmulţirea pariurilor puse pe dolar sunt consecinţa diferenţei dintre dobânda practicată de Fed (4,25 – 4,50%) şi cea a BCE (2,75%).
Analiştii cred că Fed a putea să opereze anul acesta doar două reduceri ale dobânzilor, una în iulie şi o alta la finalul acestui an, în condiţiile în care economia SUA se dovedeşte una rezilientă. Aşa cum o arată scăderea şomajului de la 4,1% în decembrie la 4% în ianuarie, lună în care economia a creat 143.000 de locuri de muncă.
Media francului elveţian a crescut la începutul acestei săptămâni la 5,2956 lei iar a lirei sterline la 5,9796 lei.
Media monedelor din regiune se deprecia marginal la 4,1872 zloţi/euro, respectiv 405,16 forinţi/euro.
Bitcoin a scăzut la începutul săptămânii trecute sub 93.000 dolari, evoluţie urmată de o revenire în jurul valorii de 100.000 dolari, pentru ca lunea aceasta să coboare spre 95.000 dolari. Volatilitatea ethereum a fost una mult mai mare. Lunea trecută, acesta a coborât abrupt de la peste 3.000 dolari la aproape 2.200 dolari. În următoarele zile, criptomoneda a fluctuat între 2.500 şi 2.900 dolari.
