Un studiu ştiinţific publicat în revista Nature Communications, referitor la noile analize efectuate pe fosilele descoperite în comuna Tetoiu, pune într-o nouă lumină evoluţia comunităţilor umane de acum două milioane de ani.
„Se modifică radical teoria Marii Migraţii şi se demonstrează totodată că hominizii europeni din paleolitic aveau aceleaşi condiţii de climă, faună şi floră ca şi cei din Africa”, punctează arheologul Ionuţ Tuţulescu, de la Muzeul de Istorie Vâlcea.
• Date reanalizate după 60 de ani
Primele excavări arheologice în zona Tetoiu au fost efectuate la începutul anilor 60 sub coordonatrea profesorului Constantin S. Nicolaescu - Plopşor. La acea dată, din zonă au fost extrase fosile ale unor animale ce trăiau în imediata proximitate a Lagului Getic, o mare interioară ce atingea şi zona Vâlcii.
La şase decenii după descoperirea acestor rămăşiţe, un grup de cercetători româno-americani au analizat mai bine piesele depozitate la Muzeul Olteniei, iar rezultatul a fost unul uimitor. Pe unele oase se puteau observa clar urmele unor unelte rudimentare care au ajutat la desprinderea cărnii de pe os.
„Pe de o parte, primele unele dezvoltate de hominizi datează dinainte de apariţia lui homo erectus. Frustrant a fost faptul că nu au fost excavate şi respectivele unelte. Ca supoziţie, bănuiesc că grupurile de hominizi aşteptau ca unele animale să rămână captive în mâlul de la marginea apelor şi apoi să le ucidă şi să le tranşeze. Cred că acum câţiva ani, o descoperire similară a fost făcută în Germania, acolo fiind găsit şi un fragment de braţ aparţinind unui hominid. Datarea însă este mai recentă decât ceea ce a reieşit din analiza fosilelor de la Tetoiu”, spune arheologul vâlcean.
Specialişti de la centre de cercetare din România, SUA, Marea Britanie, Australia, Suedia şi Republica Moldova au reanalizat elementele faunistice descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice care au avut loc la începutul anilor `60 în situl de la Valea lui Grăunceanu – Bugiuleşti, jud. Vâlcea, şi le-au datat prin metoda uraniu-plumb, una dintre cele mai eficiente metode de datare radiometrică folosite în cazul obiectelor mai vechi de un milion de ani. Datarea a indicat o vechime de 1,9 milioane ani.
Nu mai puţin de 4.524 de elemente fosile, din 4.983, au fost analizate cu ajutorul unor microscoape de înaltă rezoluţie pentru a putea identifica eventualele modificări artificiale survenite pe suprafaţa acestora.
Rezultatele au indicat faptul că 20 dintre acestea prezintă incizii care, cel puţin în cazul a opt dintre ele, au fost create cert în mod artificial. Faptul că inciziile apar în poziţiile anatomice care indică descărnarea, susţin autorii studiului, trădează o operaţiune de îndepărtare voită a ţesuturilor moi de pe oase, implicit a unei specii hominine capabilă să folosească unelte în acest scop.
„Inciziile nu au fost observate până acum, deşi elementele faunistice au fost descoperite de aproape 60 de ani, pentru simplul fapt că specialiştii din acei ani de început ai arheologiei preistorice din România fie nu au acordat atenţie acestui aspect, fie nu le-au observat. Este frustrant să găseşti doar urmele lăsate de unelte, nu şi uneltele în sine, însă astfel de cazuri nu sunt singulare în lumea arheologiei preistorice. Însă este fără echivoc faptul că avem o specie evoluată, capabilă să creeze unelte de piatră acum circa 2 milioane de ani pe teritoriului României, şi să le şi folosească pentru a tranşa animale”, relatează Adrian Doboş, arheolog în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, specialist în perioada paleoliticului inferior şi unul dintre autorii studiului publicat în revista Nature Communications.
• Speranţe pentru o analiză mai amănunţită
Redeschiderea şantierului arheologic de la Tetoiu, Vâlcea ar putea aduce mai multă lumină în cazul hominizilor care populau Europa acum 2 milioane de ani, dar demersurile vor trebui făcute de reprezentanţii Institutului Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, acestea presupunând şi atragerea unor parteneri şi finanţatori externi.
„Eu nu sunt specialist în paleolitic, ci pe zona de eneolitic, dar am vizitat zona Tetoiu. Sunt trei puncte în care s-au făcut săpături arheologice, iar zona este una cu straturi sedimentare suprapuse. Fosilele acestea au fost descoperite la o adâncime de 4,6 până la 6 metri. Vă daţi seama că este mult de excavat, mult de analizat în straturile superioare, dar să sperăm că vom vedea un astfel de demers dus la capăt”, adaugă Ionuţ Tuţulescu.
Cercetările în sit şi asupra materialului arheologic găsit în Valea lui Grăunceanu au fost reluate în 2012 de către o echipă internaţională, care a confirmat acum, prin publicarea acestui studiu, că într-adevăr în această zonă a existat acum aproape două milioane de ani o comunitate hominidă, situl din comuna Tetoiu devenind astfel cel mai vechi sit european în care apar urme de activitate a unor hominizi descoperit până acum.