Creşterea deficitului bugetar la o valoare estimată de 8,6%, conform declaraţiilor făcute de Tanczos Barna, ministrul Finanţelor, şi dorinţa guvernului de a-l reduce la finalul anului la 7%, a determinat Trezoreria să aspire cât mai mulţi lei din piaţa monetară dar şi de la populaţie.
Finanţele s-au împrumutat cu 599,9 milioane lei, printr-o emisiune cu scadenţa în iunie 2025, care a avut o valoare programată de 500 milioane lei, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,65%. La a doua licitaţie, statul a atras 500 milioane lei, cu scadenţa în aprilie 2028, pentru care va achita o dobândă medie de 7,70% pe an.
Pe de altă parte, la începutul acestei săptămâni a debutat o nouă ediţie a programului Tezaur, prin intermediul căruia populaţia poate achiziţiona titluri de stat cu scadenţa la 1, 3 şi 5 ani, pentru care vor putea obţine dobânzi anuale de 7%, 7,5% şi, respectiv, 7,8%.
Piaţa monetară a fost calmă luni, evoluţie identică cu cea de la începutul anului, într-o şedinţa în care nivelul lichidităţii a asigurat stabilitatea indicilor ROBOR. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,91%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,04%.
În primul trmestru a acestui an, indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 (IRCC) a scăzut la 5,66%. O evoluţie descendentă este anticipată şi pentru trimestrul al doilea, conform tranzacţiilor zilnice derulate pe piaţa interbancară până acum, când IRRC ar urma să fie de 5,55%.
Cotaţiile din piaţă ale euro au crescut uşor, la 4,973 – 4,975 lei, astfel că media monedei unice a urcat de la 4,9728 lei, minimul ultimei luni, la 4,9731 lei, faţă de 4,9749 lei la începutul anului.
De la anunţarea revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, euro a intrat pe o pantă descendentă, la care contribuie şi diferenţialul dintre dobânzile de politică monetară stabilite de Rezerva Federală şi BCE.
La începutul săptămânii trecute, euro s-a aflat peste pragul de 1,04 dolari, dar a scăzut lunea aceasta la 1,0178 – 1,0250 dolari, minim care nu a mai fost atins din noiembrie 2022. În aceste condiţii, cursul monedei americane a urcat de la 4,8266 la 4,8734 lei, faţă de 4,8217 lei, imediat după minivacanţa de Bobotează.
Evoluţia poate fi pusă pe seama faptului că economia Statelor Unite a creat 256.000 de locuri de muncă în decembrie, dovedind astfel rezistenţa sa la nivelul ridicat al dobânzilor. Piaţa se aşteaptă ca Rezerva Federală să menţină la sfârşitul acestei luni dobânzile în culoarul 4,25 – 4,5% şi să opereze doar două reduceri ale acestora în cursul acestui an sau chiar niciuna.
Neîncrederea în deciziile economice ale guvernului de la Londra, apărută în ultimele săptămâni, au depreciat lira sterlină faţă de euro şi dolar, iar cursul ei mediu a coborât luni de la 5,9363 la 5,9109 lei, după ce în data de 19 decembrie a fost atins maximul istoric de 6,0430 lei. Francul elveţian şi-a temperat scădere faţă de euro iar media lui a crescut la 5,3188 lei.
După creşterea de vinerea trecută la un maxim de 415,8147 lei, preţul gramului de aur a atins la începutul acestei un nou record de 419,9433 lei, evoluţie datorată aprecierii semnificative a monedei americane care a redus efectul scăderii metalului galben la 2.661 – 2.696 dolari/uncie.
Aprecierea monedei americane a afectat şi performanţa monedelor digitale. Bitcoin a atins la începutul acestei săptămâni un minim de 90.234 dolari iar ethereum a scăzut până la 3.032 dolari.