Banca Naţională a continuat să monitorizeze cu atenţie piaţa valutară pentru a proteja cursul leu/euro, principalul său instrument în lupta cu inflaţia, şi pentru a evita eventualele derapaje în perioada alegerilor parlamentare şi prezidenţiale.
Culoarul în care s-a mişcat cursul euro a fost cuprins între 4,9749 lei şi 4,9765 lei, în timp ce tranzacţiile s-au realizat între 4,974 şi 4,977 lei. Piaţa locală s-a închis lunea aceasta la 4,976 lei.
Conform prognozei de vară a Comisiei Naţionale de Prognoză, cursul mediu anual al euro ar urma să fie în 2024 de 4,98 lei, pentru ca în 2025 acesta să urce la 5,03 lei, iar în 2026 la 5,09 lei.
În schimb, ultimul sondaj din septembrie efectuat în rândul membrilor CFA România, indica pentru februarie 2025 o medie a anticipaţiilor de 5,0407 lei/euro, respectiv 5,0975 lei/euro pentru septembrie viitor.
Creşterea deficitului de cont curent în primele nouă luni ale anului la 19,7 miliarde euro, faţă de 16 miliarde euro în aceeaşi perioadă din 2023, şi încetinirea economiei, sunt factori majori care pun presiune pe moneda naţională.
Analiştii şi-au coborât anticipările privind creşterea PIB în 2024 de la 1,2 – 1,9% la 0,8 şi 1,2%, faţă de estimarea optimistă a Comisiei Naţionale de Prognoză de 2,8%, valoare revizuită de la 3,4% în aprilie. La rândul său, FMI şi-a revizuit prognoza în cel mai recent raport la 1,9%, de la 2,8% în aprilie.
Indicii ROBOR şi-au întrerupt tendinţa de creştere manifestată la sfârşitul săptămânii trecute, după ce BNR nu a modificat dobânzile de politică monetară şi pentru facilitatea de depozit, care au rămas la 6,50%, respectiv 5,50%. Creşterea indicilor s-a reflectat în majorarea dobânzilor solicitate pentru cumpărarea de titluri de stat.
Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat lunea aceasta la 5,58% faţă de 5,55%, la începutul săptămânii trecute. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, au urcat la 5,62% iar cel la 12 luni la 5,66%.
Finanţele au refuzat lunea aceasta să se împrumute din piaţa locală, considerând prea ridicată dobânda oferită de cumpărători. Emisiunea de titluri de stat a avut o valoare programată de 700 milioane lei, scadentă în mai 2027.
Creşterea inflaţiei din SUA la 2,6% în octombrie, faţă de 2,4% în septembrie, a stopat aprecierea monedei americane, începută după confirmarea mandatului lui Donald Trump la Casa Albă. Pieţele se tem de revenirea inflaţiei sub noua administraţie republicană, ceea ce nu va permite Rezervei Federale să scadă semnificativ dobânzile.
Euro a scăzut joia trecută până la 1,0497 dolari, minim al ultimului an, dar a urcat apoi la 1,0516 – 1,0592 dolari. Cursul monedei americane a crescut până la 4,7329 lei şi a început această săptămână la 4,7176 lei.
Francul elveţian s-a menţinut sub pragul de 0,94 euro, astfel că media lui a crescut luni de la 5,3012 la 5,3172 lei. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut de la 5,9660 la 5,9544 lei.
Gramul de aur a crescut lunea aceasta la 393,2836 lei, după aprecierea monedei americane şi a metalului galben la 2.562,30 – 2.597,60 dolari/uncie.
Industria cripto a investit sute de milioane de dolari în campania prezidenţială din Statele Unite, în special în candidatura lui Donald Trump. Obţinerea unui nou mandat de către acesta şi faptul că mulţi dintre cei propuşi pentru a ocupa poziţii în viitorul său cabinet au opinii favorabile activelor digitale, a impulsionat achiziţiile din piaţă.
În ultimele zile, după atingerea maximul istoric de 93.462,18 dolari, bitcoin a fluctuat între 87.400 şi 92.200 dolari. Ethereum se mişca la începutul acestei săptămâni între 3.050 şi 3.150 dolari.
Analiza cuprinde perioada 11 – 18 noiembrie
