Vineri, s-a desfăşurat ultima şedinţă de politică monetară a BNR. Menţinerea inflaţiei la valori ridicate, cu mult peste ţinta de inflaţie de 2,5%±1 punct procentual, nu a permis băncii centrale să opereze o tăiere a dobânzilor.
Cea de politică monetară a fost menţinută la 6,50%, în timp ce dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) a stagnat la 7,50% iar cea pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare urmărită de dealeri, a rămas la 5,50%.
În comunicatul de presă care a urmat şedinţei se precizează că, „rata anuală a inflaţiei va creşte uşor în ultimele luni ale anului curent şi va cunoaşte o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului ţintei şi peste valorile anticipate anterior, pe fondul (...) secetei severe din 2024 şi al majorării cotaţiilor unor mărfuri, de natură să afecteze în continuare dinamicile preţurilor alimentelor şi energiei. (...) Incertitudini şi riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare”.
BNR a continuat să monitorizeze cu atenţie evoluţia cursului euro, principalul instrument utilizat în lupta cu preţurile. Volatilitatea lui a fost minimă, 4,9748 – 4,9755 lei, media de lunea aceasta fiind stabilită la 4,9749 lei, în timp ce tranzacţiile s-au realizat în culoarul 4,974 – 4,976 lei, stabilit încă de la începutul anului.
Până la jumătatea lui ianuarie, când se va desfăşura prima şedinţă de politică monetară din 2025, nu sunt aşteptate modificări ample ale indicilor ROBOR.
Finanţele s-au împrumutat luni cu 600 milioane lei, valoare identică cu cea programată, prin intermediul unei licitaţii de titluri de stat cu scadenţa în 31 iulie 2024, pentru care va plăti o dobândă medie anuală a 6,95%.
Obţinerea de către Donald Trump a celui de al doilea mandat la Casa Albă şi criza politică din Germania au depreciat moneda unică, chiar dacă, joi, Rezerva Federală a redus dobânzile directoare cu un sfert de punct procentual la 4,50 – 4,75%.
De la un vârf de 1,0938 dolari, euro a alunecat lunea aceasta până 1,0654 dolari, iar analiştii vorbesc de o scădere, în următoarele luni, la 1 – 1,05 dolari. În piaţa locală, cursul a crescut la începutul acestei săptămâni la 4,6601 lei.
Diferenţialul de dobândă dintre zona euro şi Regatul Unit, dar şi criza politică din Germania au ridicat cotaţiile lirei sterline la aproape 1,21 euro, astfel că media a urcat luni la 6,0080 lei, aproape de maximul istoric de 6,0112 lei, atins în 7 martie 2022. Moneda elveţiană a avut o evoluţie stabilă faţă de cea unice, iar cursul a scăzut marginal la începutul acestei săptămâni la 5,3012 lei.
Reducerea cererii de metal galben a redus cotaţiile la 2.657,40 – 2.686,40 dolari/uncie, astfel că lunea aceasta preţul gramului de aur a fost stabilit 399,7964 lei.
Chiar dacă Donald Trump, care s-a autodeclarat „protectorul criptomonedelor, şi susţinătorii săi au anunţat intrarea Statelor Unite într-o „epocă de aur”, momentul prezent este cel al bitcoin.
Principala monedă digitală a atins luni un nou record de 82.494 dolari, efect al entuziasmului din piaţa specializată, după victoria republicanilor. La rândul său, ethereum s-a apreciat până la 3.223 dolari.
Analiza cuprinde perioada 4 – 11 noiembrie
