Cursul euro este „ţinut pe loc” de BNR, care monitorizează cu atenţie piaţa valutară, într-o perioadă tensionată din punct de vedere politic, atât local cât şi extern, dar şi pentru a limita creşterea preţurilor.
Majoritatea analiştilor anticipează o perioadă dificilă pentru România. Deficitul bugetar a ajuns la 5,44% din PIB în septembrie şi a depăşit estimarea iniţială a guvernului de 5% pentru întregul an. Iar deficitul comercial ar putea să crească la 31 miliarde euro, în condiţiile în care exporturile româneşti se află pe o pantă descendentă iar importurile cresc, stimulate de majorarea salariilor şi stabilitatea cursului.
Agenţia Standard & Poor’s prevede un deficit bugetar de 7,3% din PIB în 2024 şi un deficit de cont curent de 8,3%, şi precizează că „am putea reduce ratingurile dacă deficitele guverna¬mentale ar depăşi proiecţiile noastre actuale pe termen mediu (...), dacă alte dezechilibre existente ar persista, cum ar fi inflaţia ridicată sau deficitele semnificative de cont curent”.
Cursul euro a crescut de la 4,9722 lei, lunea trecută, la 4,9735 lei, la începutul acestei săptămâni, iar tranzacţiile s-au realizat în culoarul 4,972 – 4,974 lei. Atrage atenţia faptul că vineri seară pe piaţa americană cotaţia a scăzut până la 4,968 lei.
În data de 8 noiembrie se va desfăşura ultima şedinţă de politică monetară a BNR din acest an. Opiniile sunt împărţite în ceea ce priveşte decizia care va fi luată de banca centrală, după ce rata inflaţiei a fost 4,6% în septembrie, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Până atunci, indicii ROBOR nu vor cunoaşte modificări de mari dimensiuni, la această evoluţie un rol important revenind lichidităţii ridicate din piaţa monetară.
În opinia analiştilor care au participat la sondajul CFA România din septembrie, indicele ROBOR la 3 luni, ar urma să scadă în următoarele 12 luni la 5,12%.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%, valoare stabilită la începutul lui septembrie. O situaţie asemănătoare s-a regăsit şi în cazul indicelui la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, care s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni s-a oprit la 5,64%.
Lunea aceasta, Trezoreria a redeschis o emisiune de titluri de stat, cu o valoare programată a emisiunii de 400 milioane lei. Statul s-a împrumutat până în februarie 2038 cu 419 milioane lei, pentru care va achita o dobândă anuală de 6,91%.
Euro a scăzut miercurea trecută până la 1,0763 dolari, minimul ultimelor două luni şi jumătate, şi a început această săptămână în culoarul 1,0782 şi 1,0826. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,5831 şi 4,6113 lei, iar cel de luni a fost stabilit la 4,5981 lei.
Lunea aceasta, cursul francului elveţian a crescut la 5,3070 lei iar cel al lirei sterline la 5,9688 lei.
Gramul de aur a atins miercurea trecută un record al preţului de 407,9061 lei, după ce uncia a urcat în aceeaşi zi la 2.758,90 dolari. Lunea aceasta, preţul a scăzut la 403,6543 lei, iar uncia fluctua între 2.723,40 şi 2.744,30 dolari.
Afirmaţia făcută de un analist, conform revenirea la funcţia de preşedinte a lui Donald Trump ar aduce ar aduce o creştere de 10% a bitcoin, a adus majorări ale cotaţiilor pentru toate criptomonedele. Lunea aceasta, după prânz, bitcoin a urcat la peste 69.200 dolari iar ethereum la circa 2.540 dolari.
Analiza cuprinde perioada 21 – 28 octombrie
