Conform ultimului sondaj al CFA România indicele ROBOR la 3 luni, este preconizat să atingă 5,12% în următoarele 12 luni, şi anticipează o rată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (octombrie 2025) de 4,97%.
În septembrie, inflaţia din România a rămas la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, de 4,8%, conform Eurostat.
Prognoza semnalizează faptul că, până în toamna lui 2025, BNR ar putea reduce principala dobândă, cea pentru facilitatea de depozit, la un nivel de 5%, faţă de 5,5%. Nivel estimat şi de o analiză a UniCredit Bank, care arată că inflaţia va rămâne peste ţinta BNR de 2,5%±1 punct procentual şi ar urma să fie de 4,4% la sfârşitul anului viitor.
Inflaţia nu va încetini semnificativ, având în vedere măsurile de austeritatea care vor trebui luate în 2025 de către viitorul guvern, indiferent de componenţa lui, în principal majorarea taxelor (TVA, în special) şi impozitelor.
Joi, s-a desfăşurat şedinţa Consiliului general al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială. Acesta a recomandat menţinerea ratei amortizorului anticiclic la 1% (rezerva de capital pe care băncile sunt obligate să o acumuleze în perioadele de expansiune economică), în condiţiile persistenţei unor riscuri sistemice, mai ales în perspectivă geopolitică, precum şi a unor echilibre macroeconomice tensionate.
Piaţa monetară a fost stabilă. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Cel la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni la 5,64%.
Finanţele profită de faptul că băncile au un surplus de lei. Trezoreria a redeschis lunea aceasta o emisiune de titluri de stat cu scadenţa în aprilie 2029. Ea s-a împrumutat de la bănci cu 990 milioane lei, faţă de o valoare programată de 500 milioane lei, şi a acceptat să achite o dobândă anuală de 6,54%.
Majorarea ofertei de valută a coborât, joi, media euro la 4,9720 lei, minimul ultimelor două luni. Lunea aceasta, În ciuda faptului că media monedelor din regiune s-a depreciat, cursul a scăzut marginal în piaţa locală, de la 4,9724 la 4,9722 lei, în timp ce transferurile se realizau în culoarul 4,972 – 4,974 lei, tendinţa din partea a doua a şedinţei fiind una de creştere a cotaţiilor.
Euro a scăzut la sfârşitul săptămânii trecute la 1,0823 dolari, faţă de 1,0937 dolari, la începutul ei. Lunea aceasta, cotaţiile erau de 1,0844 – 1,0872 dolari, înainte cu două săptămâni de şedinţa de politică monetară a Rezervei Federale. Cursul monedei americane a crescut de la 4,5501 lei, în şedinţa de la începutul săptămânii trecute, la 4,5865 lei, la sfârşitul ei, pentru ca lunea aceasta media să fie stabilită la 4,5831 lei.
Luni, francul elveţian s-a depreciat la 5,2949 lei iar lira sterlină a scăzut la 5,8672 lei.
Uncia a atins lunea aceasta un nou record de 2.740,10 dolari. Adăugând şi aprecierea monedei americane din ultima lună, BNR a stabilit un nou maxim istoric de 403,0756 lei/gram. Analiştii anticipează creşterea unciei la 2.900 dolari, în următoarele 12 luni, evoluţie susţinută de continuarea procesului de reducere a dobânzilor de către Fed.
Declaraţiile făcute de Donald Trump, care s-a autonumit „campionul criptomonedelor”, au ridicat luni preţul bitcoin aproape de 69.500 dolari, maximul ultimelor două luni, iar ethereum fluctua între 2.674 şi 2.765 dolari.
Analiza cuprinde perioada 14 – 21 octombrie
