Eşecul declarării zonei depresionare Horezu drept geoparc UNESCO are ecouri tot mai vaste şi contre dure între iniţiatori - Asociaţia Kogayon- şi reprezentanţi ai autorităţilor locale din horezu şi Vaideeni.

Pentru o parte dintre edili, iniţiativa este considerată o capcană ce ar fi instituit puteri tot mai mari administratorilor geoparcului, în vreme ce coordonatorul Asociaţiei Kogayon spune că în spate sunt mai degrabă jocuri politice locale şi rea-voinţă.

Proiect de 1.000.000 euro

În ultimii trei ani, Asociaţia Kogayon a beneficiat de fonduri de un milion de euro destinate promovării arealului inclus în geoparcul aspirant UNESCO, incluzând aici tradiţii, potenţial turistic şi iniţiative locale menită să dezvolte zona în mod sustenabil. Pe de altă parte, doi dintre primarii localităţilor prinse în proiect – Horezu şi Vaideeni- consideră că proiectul geoparcului Oltenia de sub Munte ar fi periclitat planurile de dezvoltare locală iniţiate în ultimii ani.

„Au avut la îndemână fonduri de un milion de euro pentru acest proiect. Acum, promovare ne mai facem şi noi! Banii respectivi au fost cheltuiţi după cum au considerat cei din conducerea Kogayon. Problema cea mai mare o reprezintă componenţa şi atribuţiile Consiliului de Administraţie al geoparcului. Acolo sunt doar rudele şi prietenii lui Florin Stoican, iar în responsabilitatea acestora pica şi avizarea unor proiecte de dezvoltare pe raza localităţilor noastre. Atât la Horezu, cât şi la Vaideeni sunt proiecte pentru dezvoltarea unui sat de vacanţă, respectiv a unui parc de aventură. Proiectele sunt în derulare sau în aşteptarea liniilor de finanţare. Ce era să facem, să aşteptăm un acord sau un aviz favorabil din partea lui Stoican pe orice proiect de dezvoltare locală? Întreg proiectul este o şmecherie marca Stoican. Vă mai spun un lucru. Florin Stiocan este beneficiarul unei burse de 5.000 euro lunar pentru iniţierea acestui proiect, bursă acordată de o fundaţie din străinătate. Cine Dumnezeu primeşte 5.000 euro lunar fără să şi reprezinte interesele celor care o acordă? Probabil că pe aici ar fi urmat să apară tot felul de investitori străini, fără a mai da şansa localnicilor de a se dezvolta”, punctează primarul din Vaideeni, Daniel Băluţă.

În replică, preşedintele Kogayon se rată consternat: „Păi, banii au fost primiţi de asociaţie. Daniel Băluţă este şi el membru al Asociaţiei Kogayon, aşa cum este şi primarul din Costeşti, Toma Peştereanu. Componenţa Consiliul de Administraţie al geoparcului include inclusiv reprezentanţi ai autorităţilor locale, aşa cum este viceprimarul din Băile Olăneşti. Noi am cerut nominalizări de membri în CA la cel puţin 100 de instituţii şi parteneri locali ai asociaţiei. Nu au desemnat pe nimeni, ba, mai mult, ne-au sabotat fără să spună nimic, fix înainte de vizita evaluatorilor UNESCO în teren. Să le fie ruşine!”.

În aşteptarea schimbării

Pentru Florin Stoican, munca la proiect a început în 2019 şi a prins un contur mai clar abia spre finalul anului 2021. Anul acesta însă, s-a trezit cu proiectul geoparcului aspirant tras pe tuşă, fix în perioada de evaluare, ca urmare a retragerii surprinzătoare a oraşului Horezu şi a comunei Vaideeni din proiect. În opinia sa, contrele intervenite la nivel de administraţie locală, unele chiar din Costeşti sau Bărbăteşti au conotaţii politice, dar asta nu schimbă planurile sale.

„Vom relua procesul de candidatură, dar mai întâi aşteptăm o schimbare în administraţia locală din zonă. Componenţa Consiliilor Locale din Costeşti şi Bărbăteşti, la fel ca şi conducerea primăriilor respective s-a modificat. Aşteptăm ca noii primari şi consilieri să fie puşi în funcţie în a doua jumătate a lunii septembrie şi apoi mai vorbim”, concluzionează Stoican.

O scrisoare pierdută

„Şi noi şi cei de la Horezu am notificat Ministerul Mediului că nu suntem de acord cu modul în care se desfăşoară acest proiect. Documentul a dispărut. Probabil că au pe cineva în minister” – Daniel Băluţă, primar Vaideeni.

Geoparcul dintre blocuri

„Acest ONG, care din punctul nostru de vedere nu face decât să încerce să administreze patrimoniul public al localităţilor noastre, pentru a obţine fonduri europene pentru ei, a încercat să susţină că nici măcar nu au nevoie de aviz de la noi. Iar noi vom avea numai restricţii şi nu vom mai putea face nimic. Noi avem poligon de tragere NATO, avem cariere în exploatare şi nu se va mai face nimic în geoparc. Pe ei nici nu i-a interesat că am dat aviz negativ. Ne-au băgat inclusiv zona urbană în geoparc” – Nicolae Sărdărescu, primar Horezu.

Strategia tip „coteţ”

”Primarul din Horezu s-a arătat alarmat într-un interviu TV că cineva dintr-un sat din zonă nu ar mai putea să îşi ridice un coteţ fără avizul nostru. Pare că unitatea de măsură pentru dezvoltarea turistică locală e coteţul. Nu ştiam că toţi primarii sunt panicaţi că n-ar mai putea face coteţe. Acum îmi explic modul în care arată Horezu” – Florin Stoican, preşedinte Asociaţia Kogayon.

Cu ce s-a ales Oltenia de sub Munte

Cu sau fără geoparc UNESCO, Oltenia de sub Munte a devenit un nume definitoriu pentru zona montană şi sub montană de la poalele masivului Căpăţânii.

Iniţiativa candidaturii la statutul de geoparc UNESCO lasă în urmă un film de promovare a zonei semnat de Charlie Otley, o serie de manifestări sportive sau tematice: Buila Trail Race, Festivalul Licuricilor etc, şi o conştientizare tot mai mare în rândul turiştilor a frumuseţii locurilor de aici, dar şi a tradiţiilor din zonă.