Principalul eveniment al pieţei locale din august a fost şedinţa de politică monetară a BNR, care s-a desfăşurat miercurea trecută.
Chiar dacă rata anuală a inflaţiei a crescut în iulie la 5,42%, de la 4,9%, în iunie, banca centrală a decis să reducă dobânda de referinţă de la 6,75 la 6,50%/an. Totodată, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) a fost micşorată de la 7,75 la 7,50%/an iar cea la facilitatea de depozit de la 5,75 la 5,50%/an.
Măsura a fost una surprinzătoare pentru piaţă, majoritatea analiştilor anticipând o primă reducere la şedinţa din 4 octombrie. Însă, griparea economiilor Statelor Unite, cea mai mare a lumii, şi a Germaniei, cea mai importantă din Europa, şi semnalele negative venite din Japonia, s-a suprapus cu riscul declanşării unui conflict între Israel şi Iran, care ar avea ca efect imediat scumpirea petrolului.şi a grăbit decizia BNR.
În comunicatul de presă, transmis la încheierea şedinţei, se arată că „deciziile vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.”
Piaţa monetară a răspuns joia trecută la măsura luată de BNR printr-o reducere a indicilor ROBOR cu circa 4%.
La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,59%, valoare comparabilă cu cea din 18 mai 2022. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,62%, nivel care nu a mai fost atins din 12 mai 2022, iar cel la 12 luni la 5,65%, valoare apropiată de cea din 11 mai 2022.
Actualul nivel al ratei de referinţă rămâne una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Cea mai mare dobândă de referinţă este cea din Ungaria, cu 6,75%, în timp ce Polonia practică o rată de 5,75% şi a anunţat că nu va opera modificări până la sfârşitul anului, iar în Cehia valoarea este 5,25%, în timp ce principala rată directoare a BCE, cea pentru facilitatea de depozit, este de 3,75%.
Pentru a proteja leul de posibile tentaţii speculative, banca centrală avea la sfârşitul lui iulie o rezervă internaţională (valute plus aur) de peste 71 miliarde euro. Totodată, ea poate apela la o linie de lichiditate din partea BCE prin care se poate împrumuta cu până la 4,5 miliarde de euro.
Cursul euro s-a menţinut în perioada analizată pe linia de stabilitate care s-a conturat din mai 2022, când a fost atins maximul istoric de 4,9783 lei. Media de lunea aceasta a fost stabilită la 4,9765 lei, iar tranzacţiile s-au realizat în perioada analizată în culoarul 4,974 – 4,978 lei.
Evoluţia din această săptămâna a monedelor europeană şi americană va fi influenţată de datele venite din Statele Unite referitoare la preţurile de consum, alocările săptămânale de şomaj şi vânzările în detaliu.
Lunea aceasta, euro se tranzacţiona în culoarul 1,0911 – 1,0930 dolari, valori apropiate de cele de vineri, iar media monedei americane a coborât de la 4,5582 la 4,5545 lei.
Francul elveţian a început săptămâna pe scădere cu un curs de 4,2464 lei iar media lirei sterline a coborât la 5,8106 lei.
Preţul gramului de aur a crescut la început de săptămână la 357,6911 lei, efect al aprecierii metalului galben la 2.423,10 – 2.445,70 dolari/uncie.
Analiza cuprinde perioada 5 – 12 august
