Proiectul «Oltenia de sub Munte» ce viza înfiinţarea unui Geoparc UNESCO, menit să pună în valoare zona depresiunii Horezu şi a Olăneştiului, a picat dramatic testul final de acreditare în faţa echipei de evaluatori UNESCO.

În pur stil românesc, reprezentaţii administraţiei locale din Horezu, parte a asocierii create pentru implementarea acestui proiect, au venit săptămâna trecuta în fata evaluatorilor străini cu o Hotărâre de Consiliu Local, adoptată încă din martie, prin care anunţau retragerea din asociere.

Pe cărări diferite

Pentru iniţiatorii proiectului de Geoparc UNESCO, vestea a venit ca un şoc. "Nu au comunicat nimic din martie până acum! Asta pentru că Consiliul Local Horezu a decis în martie a.c. că ei nu vor ca Horezu să facă parte dintr-un Geoparc UNESCO, deşi se mândreşte că are două situri UNESCO. Şi fiindcă trăim în România, nu numai că n-au găsit de cuviinţă să ne întrebe sau consulte şi pe noi în martie, când au decis asta despre noi şi proiectul nostru, dar nici măcar să ne anunţe ce au hotărât ei în numele întregii comunităţi. Că toată lumea ştie doar că politicienii şi deciziile lor politice sunt cele mai bune pentru noi toţi şi nimic altceva nu mai contează. Şi mai bine iei aceste decizii bazate pe conspiraţii şi fake news decât pe documentare, dezbatere şi dialog. Şi fiindcă e o vorbă care spune că Dumnezeu îţi dă dar nu-ţi bagă şi-n traistă, procedura de obţinere a statutului UNESCO a fost suspendată, că doar statutul acesta nu e obligatoriu, ci doar voluntar. Iar aleşii horezenilor au decis ei că ne e mai bine fără el. În continuare ne vedem fiecare de ale noastre, noi cu proiectele de promovare, educaţie, şi dezvoltare a comunităţii, mai puternici şi mai motivaţi, ei cu deciziile politice", a punctat Florin Stoican, preşedintele Asociaţiei Kogaion şi iniţiator al proiectului.

Iată mai jos şi comunicatul oficial al asociaţiei pe tema eşecului neaşteptat în procesul final de evaluare a proiectului de Geoparc UNESCO.

Candidatura pentru Geoparcul aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte a trebuit să fie retrasă

Bucureşti, 16 iulie 2024 - Oltenia de sub Munte - Geoparc aspirant UNESCO, proiect important al Asociaţiei Kogayon, a trecut săptămâna trecută printr-o misiune internaţională de evaluare. Reţeaua Internaţională a Geoparcurilor UNESCO cuprinde în prezent 213 geoparcuri internaţionale UNESCO în 48 de ţări, inclusiv două în România: Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului şi Geoparcul Internaţional UNESCO Ţinutul Buzăului. Odată integrat în Reţea, teritoriul Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte ar fi beneficiat de prestigioasa desemnare de sit UNESCO, cu toate avantajele materiale şi imateriale aferente, în special promovare şi notorietate la nivel internaţional.

Misiunea de evaluare a Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte

Geoparcul aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte, din care fac parte două oraşe şi patru comune (de la est la vest: Băile Olăneşti, Stoeneşti, Bărbăteşti, Costeşti, Horezu şi Vaideeni) este un proiect care nu intră sub incidenţa prevederilor OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, întrucât nu este asumat prin act normativ. Geoparcul aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte a pornit pe drumul validării ca Geoparc internaţional UNESCO în urmă cu cinci ani şi a început să funcţioneze în conformitate cu standardele conceptului de geoparc internaţional. Acest model presupune o echipă dedicată de profesionişti, o reţea de peste 150 parteneri, proiecte de evaluare a teritoriului, de educaţie, de promovare, de susţinere şi dezvoltare a antreprenoriatului local, infrastructură de vizitare, realizare de identitate vizuală şi brand local.

Asociaţia Kogayon a propus candidatura pentru aderarea la Reţeaua Internaţională a Geoparcurilor UNESCO în noiembrie anul trecut. În conformitate cu procedura UNESCO, criteriul de eligibilitate a valorii internaţionale geologice a teritoriului a fost respectat, precum şi alte criterii tehnice, verificate şi validate de evaluatori internaţionali din cadrul Reţelei Internaţionale a Geoparcurilor UNESCO şi a Uniunii Internaţionale pentru Ştiinţe Geologice.

În consecinţă, UNESCO a dispus organizarea următoarei etape, misiunea de evaluare în teren, realizată săptămâna trecută de către două reprezentante desemnate de Reţeaua Globală a Geoparcurilor UNESCO. Cele 101 criterii necesare pentru a intra în Reţeaua Internaţională a Geoparcurilor UNESCO sunt legate de geologie, patrimoniu cultural, biodiversitate, context socio-economic, educaţie, vizibilitate şi promovare, parteneriate şi colaborări, management şi sustenabilitate.

Valoarea geologică a fost documentată prin studii de specialitate iar vizita celor două evaluatoare validează faptul că teritoriul are toate atuurile pentru a deveni geoparc internaţional UNESCO şi că rezultatele echipei Asociaţiei Kogayon sunt conforme cu aceste criterii globale.

Geoparcul internaţional UNESCO este un proiect pentru dezvoltare durabilă care abordează integrat toate valorile unui teritoriu, de la valoarea internaţională a geologiei, patrimoniul natural, până la valorile culturale ale comunităţii locale. Acreditarea consfinţeşte importanţa geologică şi culturală a sitului respectiv, fără a impune restricţii suplimentare. Apoi, prin abilitatea decidenţilor şi a concetăţenilor din teritoriu, proiectul poate deveni un vector remarcabil al dezvoltării teritoriului.

Decizia de retragere

În cadrul misiunii internaţionale de evaluare, Asociaţia Kogayon a organizat marţi, 9 iulie, o întâlnire cu parteneri ai Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte. La această întâlnire au participat reprezentanţi ai Consiliului de Administrare şi ai autorităţilor. Din partea autorităţilor locale au participat delegaţi ai primăriilor Horezu, Costeşti şi Vaideeni.

Reprezentanţii Societăţii Naţionale a Sării Salrom, care deţine în teritoriu cariera de calcar Bistriţa, au solicitat clarificarea cadrului legal cu privire la geoparcuri, astfel încât să nu existe confuzii în ceea ce priveşte restricţiile care pot afecta desfăşurarea activităţii lor economice principale.

Pe de altă parte, reprezentanţii antreprenorilor locali prezenţi la întâlnire au evidenţiat valoarea adăugată pe care proiectul Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte a adus-o deja, atât lor, cât şi altor antreprenori care nu au fost la întâlnire, şi şi-au exprimat susţinerea 100% faţă de proiect. Membrii societăţii civile au reamintit importanţa activităţilor deja desfăşurate prin proiectul geoparcului aspirant internaţional, care ar fi putut fi consolidate prin dobândirea statutului, pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului. Delegaţii Primăriei Horezu au prezentat în plen Hotărârea Consiliului Local din 28.03.2024, potrivit căreia se „resping demersurile făcute de Asociaţia Kogayon în vederea înfiinţării unui geoparc pe teritoriul UAT Horezu”. Asociaţia Kogayon nu a fost chemată la şedinţa respectivă, nu a primit solicitări de clarificări referitoare la proiectul geoparcului şi nu a fost informată de această hotărâre până la întâlnirea din 9 iulie.

Secretarul General al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, prezent pe durata misiunii de evaluare, inclusiv la întâlnirea din 9 iulie, a avut o întâlnire de lucru cu Prefectura Judeţului Vâlcea şi, în urma consultării autorităţilor centrale relevante pentru materia procedurii UNESCO, a iniţiat etapa de retragere a candidaturii Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte, cel puţin până la clarificarea cadrului legislativ naţional.

În legislaţia din România geoparcul este menţionat în categoria ariilor naturale protejate de importanţă internaţională, ceea ce a creat, de-a lungul timpului, confuzii cu modelul de dezvoltare durabilă, reprezentat de geoparcurile internaţionale UNESCO, care sunt desemnări internaţionale, fapt consfinţit şi de către UNESCO şi de către autorităţile naţionale. Asociaţia Kogayon a transmis în ultimii ani propuneri de rezolvare a ambiguităţilor legislative, care au fost integrate în textul propunerii Ordonanţei de Urgenţă privind regimul ariilor naturale protejate; acest text este publicat pentru dezbatere de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, pe pagina instituţiei:

Asociaţia Kogayon îşi exprimă recunoştinţa faţă de toţi partenerii şi susţinătorii acestui proiect care le sunt alături şi rămâne dedicată misiunii sale de a dezvolta socio-economic şi durabil teritoriul Olteniei de sub Munte, prin acţiuni colective având la bază elemente de legislaţie, în favoarea bunăstării cetăţenilor din teritoriul geoparcului.