Într-o mişcare menită să sporească implicarea şi responsabilitatea în rândul liderilor locali, Partidul Naţional Liberal (PNL) a adoptat o serie de măsuri drastice privind modul în care filialele judeţene îşi selectează candidaţii pentru alegerile locale din 2024.
Aceste decizii, care vizează atât preşedinţii de organizaţii, cât şi candidaţii pentru funcţiile de primar sau preşedinte al Consiliului Judeţean, au potenţialul de a remodela peisajul politic la nivel local şi de a asigura o mai mare coeziune şi performanţă electorală în cadrul partidului.
Conform noilor reguli impuse de Biroul Politic Naţional al PNL, preşedinţii filialelor judeţene sunt acum obligaţi să-şi asume direct candidaturile pentru cele mai înalte funcţii administrative la nivel local: fie funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, fie cea de primar al municipiului reşedinţă de judeţ. Această măsură are ca scop principal motivarea liderilor de filiale să se implice activ în campaniile electorale şi să-şi asume responsabilitatea pentru rezultatele obţinute.
Decizia integrală a BPN din 31 ianuarie:
1. Preşedintele filialei judeţene a PNL va candida la alegerile locale din 2024 la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean sau la funcţia de primar al municipiului reşedinţă de judeţ, în funcţie de situaţie.
2. Candidaţii la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean sau la funcţia de primar al municipiului reşedinţă de judeţ, care vor obţine un scor politic sub scorul filialei judeţene/municipale, nu vor mai avea sprijinul partidului pentru o eventuală candidatură la alegeri parlamentare.
3. Conducerile filialelor judeţene care se vor clasa pe ultimele 10 locuri în clasamentul rezultatelor la alegerile europarlamentare din 2024 (media dintre procent şi numărul de voturi) vor fi dizolvate. În stabilirea clasamentului se va ţine cont de ponderea populaţiei maghiare.
Mai mult, PNL a decis că sprijinul partidului pentru candidaturile la alegerile parlamentare viitoare va fi condiţionat de performanţa acestor lideri la alegerile locale. În esenţă, candidaţii care nu reuşesc să obţină un scor politic superior scorului filialei lor judeţene sau municipale la alegerile pentru Consiliul Judeţean sau primărie vor pierde suportul partidului pentru orice viitoare candidatură la nivel parlamentar. Aceasta reprezintă o clară indicaţie că PNL îşi propune să consolideze calitatea reprezentanţilor săi şi să stimuleze un nivel înalt de performanţă şi dedicare.
Pe lângă aceste prevederi, o măsură semnificativă adoptată de partid este aceea a dizolvării conducerilor de filiale care nu îndeplinesc criteriile de performanţă stabilite. Astfel, filialele care se vor clasa pe ultimele 10 locuri în clasamentul rezultatelor obţinute la alegerile europarlamentare din 2024, calculat pe baza unei medii între procentajul şi numărul de voturi, vor fi dizolvate. În acest proces de evaluare, se va ţine cont şi de specificul demografic al fiecărui judeţ, inclusiv de ponderea populaţiei maghiare, ceea ce reflectă o abordare echitabilă şi adaptată la realităţile locale.
Aceste decizii ale PNL evidenţiază o strategie fermă de a impulsiona angajamentul şi responsabilitatea liderilor săi locali, în vederea obţinerii unor rezultate electorale mai bune. Prin această abordare, partidul îşi propune să îşi crească şansele de succes în alegerile locale din 2024, să îmbunătăţească guvernarea la nivel judeţean şi municipal şi să consolideze încrederea electoratului în capacitatea sa de a administra eficient şi responsabil.
