Opinii

 

Cine nu are bătrâni să cumpere de la noi

După ani şi ani de lâncezeală administrativă, Vâlcea a ajuns azilul de bătrâni al Olteniei. 17,6% din populaţia judeţului are vârsta peste 65 de ani, cu 0,3 procente pente rata înregistrată la Olt şi la diferenţă de un punct procentual de Dolj şi Mehedinţi. „Trendul a fost acelaşi de decenii bune”, ţine să ne liniştească fostul prefect de Vâlcea, Remus Grigorescu, specializat în statistică şi sociologie. Constatarea nu este câtuşi de puţin liniştitoare pentru vâlceni, în ciuda renumelui de „oraş al pensionarilor” dobândit de Râmnic în urmă cu jumătate de secol.

Investiţiile ratate, de genul Pirelli, declinul unităţilor industriale de pe platforma chimică din judeţ şi mai ales lipsa oricărei speranţe de afirmare pentru tineri a dus atât la depopularea zonei, cât şi la îmbătrânirea populaţiei. Aflat până nu de mult în aceeaşi situaţie cu Vâlcea, Oltul a reuşit să se plaseze mai bine în acest clasament graţie evoluţiei mulţumitoare a Alro, a dezvoltării unui parc industrial la limita Slatinei şi a apariţiei unor investiţii conexe Ford România în zona Balşului. Pentru mulţi dintre tinerii judeţului, evoluţia constantă a unor mari agenţi economici reprezintă un motiv de a rămâne acasă. În Vâlcea, însă, exemplul Oltchimului poate pune pe fugă şi un copil de ţâţă fără ajutorul unui premergător.

Numărate pe degete, investiţiile inaugurate în ultimii ani lângă municipiul reşedinţă de judeţ sau chiar în interiorul acestuia se ridică la două: o fabrică de ţiglă metalică şi una de ţiglă de ciment. Restul milionarilor din topurile Forbes sau Capital au menţinut în viaţă sau au falimentat unităţi economice pre-decembriste.

Ne rămâne turismul!, se consolează ici-colo unii vâlceni. Sigur, exploatarea potenţialului turistic al Vâlcii este un deziderat general, însă pe tot globul este recunoscut faptul că locuitorii zonelor turistice înregistrează venituri mai mici decât cei din zonele puternic industrializate. Asta, fără a mai lua în calcul că nivelul infrastructurii turistice moderne din Vâlcea este undeva sub limita vizibilului.

Doi primari au răspuns solicitării oficialilor judeţeni de a-şi prezenta proiectele de dezvoltare a unor parcuri industriale. S-a mers pe specificul agricol al zonei de sud a judeţului. Experienţa preţurilor sub limita acceptabilului, practicate de un procesator şi producător de fructe şi legume din Vâlcea ce a moştenit şi câteva puncte zonale de colectare, indică mai degrabă că ţăranii din zona Bălceşti-Drăgăşani vor merge tot pe varianta vânzării către intermediarii pieţelor din regiune.
Vinovaţi pentru această situaţie am putea căuta. Îi poţi găsi uşor, de la fostul primar al Râmnicului, Mircia Gutău, care a reuşit să schimbe ritmul de viaţă al oraşului, din păcate doar ritmul de viaţă de noapte, până la preşedintele CJ Vâlcea, Ion Cîlea, un om muncitor, dar catalogat în dese rânduri ca fiind lipsit de viziune.

„S-au purtat discuţii cu nişte investitori chinezi”, mi s-a şoptit de un subordonat al lui Cîlea. Da, s-au purtat! Între timp, Doljul îşi atrage încet-încet în jurul Craiovei investiţii cu capital chinez atât printr-o atentă politică de gestionare a terenurilor libere din zonă şi a capitalului uman, cât şi prin prisma unei mai vechi legături între universităţile craiovene şi o generaţie de studenţi din RP China ce au atins în acest moment maturitatea, ocupând poziţii cheie în administraţie sau mediul de afaceri. Măcar această moştenire a lui Ceauşescu pare să fi fost, în sfârşit, bine speculată de administraţia din judeţul vecin. Nouă ne rămâne speranţa unor investiţii cât de cât importante în turismul montan şi certitudinea unei viitoare invazii de 2.000 de şomeri ieşiţi de pe porţile Oltchim SA.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...