Special

Parcurile industriale ale Olteniei, prinse între indolenţă şi abuzurile edililor locali

Primarul comunei vâlcene Prundeni, prins cu „ocaua mică” de un consilier judeţean rămas fără proprietatea moştenită

Administraţiile judeţene din Oltenia au început să facă, care mai cu rapiditate, care în pas de melc, planuri de dezvoltare ale unor zone din cele cinci judeţe. În timp ce Prioteasa şi edilii craioveni tind să monopolizeze atragerea de investitori cu potenţial industrial mare, vâlcenii îşi pun speranţele în investiţii agro industriale în sudul judeţului. În Mehedinţi, însă, preşedintele CJ, Adrian Duicu, a decis s-o lase mai moale şi să aştepte regionalizarea. Promisiunea unui parc industrial realizat chiar lângă municipiul reşedinţă de judeţ îi „paşte” pe mehedinţeni de vreo 15 ani.

Parc industrial la Mehedinţi, mai spre „Sfântu’ Aşteaptă”

Înfiinţarea unui Parc Industrial în judeţul Mehedinţi, mai exact în Drobeta Turnu Severin, rămâne un obiectiv încă nerealizat. Pragmatic vorbind, putem spune că de-a lungul anilor politicienii ori reprezentanţii autorităţilor judeţene şi locale au promis cai verzi pe pereţi. Chestionat pe această temă, preşedintele CJ Mehedinţi, PSD-istul Adrian Duicu, a declarat că ia negreşit în calcul înfiinţarea unui astfel de parc, dar după încheierea etapei de regionalizare a ţării: „După regionalizare, voi face toate demersurile pentru înfiinţarea unui parc industrial la Severin. Mă voi ţine de cuvânt pentru că este unul dintre obiectivele mele însă, vă repet, după regionalizare” ne-a declarat preşedintele CJ Mehedinţi, Adrian Duicu. Şi prefectul Nicolae Drăghiea crede că tot regionalizarea stă într-un fel în calea înfiinţării unui parc industrial în judeţ: „Infiinţarea unui parc industrial implică o serie de proceduri, e vorba de documentaţie, aprobări, terenuri şi alte condiţii. Acum, cu pregătirea în vederea regionalizării, eu cred că e greu să se demareze ceva în acest sens. Dar cred că după regionalizare Consiliul Judeţean Mehedinţi va lua acestă iniţiativă”, este de părere prefectul Nicolae Drăghiea.

Se vorbeşte de parc industrial în Mehedinţi din 1998

Fostul senator liberal şi candidat în două rânduri fără succes la Primăria Severin, Ion Sârbulescu, a spus că ideea înfiinţării unui parc industrial în Severin datează din 1998, de pe timpul când deputatul liberal Viorel Palaşcă era prefectul judeţului Mehedinţi, însă conducerea de atunci a primăriei Severin în frunte cu fostul primar Constantin Dinu nu a dorit nici să audă de o asemenea investiţie. Ulterior, în campaniile electorale eşuate pentru Primăria Severin, Ion Sârbulescu anunţa că are în plan un astfel de proiect. Zona industrial vizată de Sârbulescu ar fi fost terenurile din apropierea termocentralei Romag-Termo pentru că aici există toate utilităţile: apă, căldură, curent electric, canalizare etc. Sârbulescu vobea de înfiinţarea de sere, de crescătorii de curcani, de unităţi de producţie cu multe locuri de muncă. Toate acestea ar fi fost posibile în opinia lui Sârbulescu numai în urma unei asocieri între primăriile Izvorul Bârzii, Malovăţ, Brezniţa de Ocol, Şimian şi Drobeta Turnu Severin. Sârbulescu n-a fost ales primar, iar primarul votat de severineni, Constantin Dinu, şi-a văzut de treaba lui.

Idei multe, realizări minime

Ulterior, când în locul lui Dinu, severinenii l-au ales primar pe Constantin Gherghe, problema parcului industrial a fost reluată. Gherghe, împreună cu preşedintele CJ Mehedinţi din mandatul trecut, Marius Bălu, chiar au vizitat o altă locaţie, un teren de circa 10 hectare în zona Dudaşul Cerneţului, stabilind că este perfect pentru înfiinţarea unui parc industrial. „Avem toate utilităţile posibile aici şi îl putem pune la dispoziţia CJ Mehedinţi pentru a crea o platformă industrială cu circa 700 de locuri de muncă”, spunea primarul Gherghe în urmă cu câţiva ani. „Înfiinţarea unui parc industrial este necesară pentru toată populaţia judeţului şi nu numai. Avem astfel posibilitatea de a facilita societăţile comerciale pentru a-şi extinde afacerile şi automat se vor crea noi locuri de muncă. În maxim două săptămâni, dacă oamenii de afaceri mehedinţeni se vor arăta interesaţi de înfiinţarea acestui parc industrial, aceştia vor putea depune scrisori de intenţie pentru ocuparea unor spaţii din cadrul acestui parc industrial”, declara atunci şi fostul preşedinte CJ Mehedinţi, Marius Bălu. Prin martie 2011 a avut loc la Severin o reuniune pe acest subiect la care a participat şi directorul general al parcului industrial Craiova, Marin Nicoli. Acesta a punctat atunci că marele avantaj al Mehedinţiului şi al Severinului este fluviul Dunărea. Toţi cei prezenţi au aplaudat frumos luările de cuvânt însă ulterior nu s-a făcut nimic concret pentru realizarea efectivă a obiectivului mult trâmbiţat.

Drăgăşaniul şi Bălceştiul mizează pe agroindustrie

„Primarul Horăscu a comis deja mai multe abuzuri în Prundeni, nu am de gând să îl las să meargă până la capăt şi cu acesta.”, Gheorghe Pasat, consilier judeţean Vâlcea

În Vâlcea, solicitarea reprezentanţilor CJ către primăriile din judeţ de a inventaria suprafeţele rămase în proprietatea consiliilor locale a primit doar trei răspunsuri. „Drăgăşaniul şi Bălceştiul aveau deja planuri făcute în acest sens şi au păstrat în domeniul privat al localităţilor suprafeţe care să permită implementarea unor astfel de proiecte. Drăgăşaniul are 17 hectare de teren în sudul municipiului pe care vrea să dezvolte un parc agroindustrial, iar Bălceştiul mizează pe un proiect asemănător în satul Otetelişu, pe o suprafaţă de 10 hectare. Am mai primit un dosar depus de Primăria Prundeni pe un proiect pe care l-au depus iniţial spre finanţare pe axa 4.1 din POR. Ceea ce vrea primarul Horăscu să facă acolo nu corespunde însă noţiunii de parc industrial. Nu s-a axat nici pe specificul zonei de sud din judeţ, zonă preponderent agrară”, explică Laurenţiu Vârtej, angajat al CJ Vâlcea şi membru al colectivului de analiză a posibilităţii înfiinţării unor parcuri industriale în judeţ. Refuzat atât de Elena Udrea în 2010, cât şi de reprezentanţii CJ Vâlcea, primarul Ion Horăscu este decis să obţină o finanţare guvernamentală sau europeană pentru proiectul său. Acesta include hale de producţie industrială, un incubator de afaceri şi spaţii de cazare şi masă pe o suprafaţă de 13,4 hectare. O parte din suprafaţa aceasta însă îl poate târî pe edil în faţa instanţelor ca şi în vizorul anchetatorilor pentru refuzul de a pune în posesie urmaşul ultimului proprietar al terenului.

Horăscu, acuzat de abuz în funcţie

Pentru finanţarea proiectului său, Ion Horăscu susţine că Elena Udrea i-a cerut să se înregimenteze în PDL. Acum, speranţa de a-şi duce la cap planurile cu ajutorul protectorului său, preşedintele CJ Vâlcea, Ion Cîlea, i s-au năruit. „Nu am renunţat la ideea de a face acest parc industrial în Prundeni. În 2010 nu s-a realizat pentru că mi s-a impus să schimb orientarea politică. Până la urmă tot o să reuşesc să îl realizez, cu sau fără sprijinul celor de la Consiliul Judeţean”, se arată încrezător Horăscu. Intenţia acestuia a stârnit însă furia unui consilier judeţean vâlcean, liberalul Gheorghe Păsat, care este decis să îl aducă în faţa legii pe primar pentru abuzurile făcute chiar asupra sa. „Cum să facă parc industrial pe acel teren? Aproape şase hectare sunt revendicate de mine ca moştenitor al lui Ştefan Filipescu, ultimul proprietar al terenului. Am şi testamentul care îmi susţine cauza. Primarul Horăscu a comis deja mai multe abuzuri în Prundeni, nu am de gând să îl las să meargă până la capăt şi cu acesta”, se arată revoltat consilierul liberal. Cazurile reclamate de locuitorii Prundeniului într-o plângere expediată în urmă cu un an pe adresa Prefecturii Vâlcea, dar şi către Corpul de Control al Primului Ministru indică într-adevăr nepăsarea lui Horăscu în faţa legii. Până în prezent, jalba localnicilor „păstoriţi” de Horăscu a rămas fără răspuns.

Cu socrul la înaintare

Ales pentru al cincilea mandat, Horăscu a avut posibilitatea să îşi consolideze poziţia în comună, cât şi poziţia materială, primarul din Prundeni trecându-şi hălci întregi din terenurile unor năpăstuiţi în proprietatea familiei. De la câteva mii de metri pătraţi de teren, prin jongleriile primarului Horăscu, familia edilului-baron de Prundeni are câteva hectare bune luate cu japca de la localnici. Folosindu-se de numele socrului său, Traian Bondoc, Ion Horăscu a reuşit să îşi aducă în averea familiei un teren de 46.091 metri pătraţi pe amplasamentul fostului CAP Prundeni. Anterior cooperativizării, scriptele existente în arhiva primăriei indică o suprafaţă deţinută de familia Bondoc de numai 8.400 mp. În 04 aprilie 2006, Primăria Prundeni a eliberat titlul de proprietate nr. 2675 pe numele Traian Bondoc pentru suprafaţa de 46.091 mp, teren reconstituit în baza legilor fondului funciar. Ulterior, printr-un înscris sub semnătură privată, Elena Bondoc, văduva lui Traian Bondoc, vinde fiicei primarului, Maria Ramona Horăscu, terenul menţionat mai sus în schimbul sumei de 7.000 lei. O mare parte din acest teren îi aparţine de drept prundeştencei Carmen Branea, moştenitoare a defuntului Tudor Paraschivescu. Femeia umblă de câţiva ani, fără succes, pe la uşile instanţelor de judecată în speranţa de a-şi recupera moştenirea de care a fost lipsită de clanul Horăscu. Ca prin minune, hectarele însuşite de familia edilului sunt poziţionate fix lângă terenul destinat parcului industrial.

Prioteasa îi face pe doljeni pescari

În afara proiectelor care au generat aparaţia unor investitori de anvergură în Bănie, preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, a colaborat îndeaproape şi cu Grupul Local Pescăresc „Calafat” din oraşul cu acelaşi nume. Strategia de dezvoltare durabilă a zonei pescăreşti din Lunca Dunării acoperă un teritoriu ce cuprinde 19 localităţi şi peste 100.000 locuitori. Mă bucur să întâlnesc atâta lume care s-a strâns la aceeaşi masă pentru a face o strategie pentru această zonă, prin care luaţi peste două milioane de euro de la Uniunea Europeană. Este o zonă extraordinar de frumoasă, pe care lumea n-o ştie foarte bine. Este un început de reamenajare a zonei piscicole, de redare circuitului natural a bălţilor din această zonă şi de a găsi o posibilitate de a pune în mişcare foarte mulţi factori pentru realizarea acestui parteneriat – autorităţi locale, întreprinderi mici şi mijlocii, mediu de afaceri, societate civilă. Eu zic că e momentul, mai ales în perspectiva exerciţiului bugetar 2014-2020 al Uniunii Europene, să luăm cât mai mulţi bani, pentru că dacă nu-i luăm noi o să-i ia alţii. Şansa noastră de dezvoltare este aceasta a accesării de fonduri europene. Eu cred că ne-am făcut treaba şi ori de câte ori am accesat un proiect mai rotund, cu bani mai mulţi, s-a văzut şi a simţit şi cetăţeanul că în viaţa lui s-a schimbat ceva în bine. Vreau să vă felicit că aţi reuşit să vă daţi mâna şi să puneţi în practică acest proiect strategic de dezvoltare a zonei de bălţi de la Dunăre”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa. Obiectivul Strategiei, care are un buget alocat pentru implementare de aproximativ 2,1 milioane euro, pentru perioada 2012-2015, vizează dezvoltarea în mod echilibrat a zonei pescăreşti de-a lungul fluviului Dunărea din Dolj prin implementarea unor proiecte de către actorii locali din zonă (pescari, asociaţii de pescari, organizaţii de producători, ONG-uri, IMM-uri, primării, consilii locale etc.) în cadrul unor priorităţi clar definite, respectiv consolidarea competitivităţii zonelor de pescuit şi valorificarea produselor pescăreşti, sprijinirea micilor pescării şi a infrastructurii şi serviciilor legate de turism, protejarea mediului în zonele de pescuit şi protejarea patrimoniului natural şi arhitectonic. Totodată, Grupul Local Pescăresc „Calafat” urmăreşte mobilizarea potenţialului teritoriului microregiunii „Calafat” şi gestionarea resurselor disponibile pentru susţinerea şi dezvoltarea Luncii Dunării pe baza parteneriatului dintre comunităţile locale, administraţia publică locală, sectorul social şi mediul de afaceri, respectiv îmbunătăţirea nivelului de trai a populaţiei din zona vizată.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

22.01.2013 - 18:40severinean:duicu si compania sunt hoti ,daca nu dai spaga nu te lasa sa faci nimic

Pagina 1 din 1 (1 comentarii din 1)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...