Politică

Bătălie crâncenă pentru fotoliul eliberat de Vâlcov

10 candidaţi intră în disputa electorală pentru postul de primar al Slatinei

Zece persoane şi-au depus candidaturile pentru postul de primar al Slatinei, rămas vacant după ce Darius Vâlcov a fost ales senator. Alegerile vor avea loc în 3 februarie, printre candidaţi fiind actualul viceprimar Minel Prina (USL), condamnat la închisoare cu suspendare pentru corupţie. La Biroul Electoral de Circumscripţie Slatina şi-au depus candidaturile pentru alegerile din 3 februarie actualul viceprimar al Slatinei Minel Prina, din partea USL, liderul filialei municipale a PDL, Ana Anghel, preşedintele PP-DD Bucureşti, Orzaţă Paul Radu, Aurel Bobei, de la Forţa Civică, omul de afaceri Angel Cirimbu Delano, din partea PRM, fostul viceprimar al Slatinei, Muraru Tabacu Ion, din partea Partidului Ecologist, Viorel Nicolae Oprănescu, din partea Partidului Alianţa Socialistă, fostul consilier local Gheorghe Stoica, de la Partidul Poporului – Legea Cojocaru, omul de afaceri Stelian Sima, de la Uniunea Popular Social Creştină şi fostul deputat de Olt Marin Bobeş, care candidează ca independent.

Prina, candidat penal

Minel Prina este viceprimar al Slatinei, iar după alegerile din 9 decembrie, când primarul Darius Vâlcov a demisionat din funcţie, a preluat prerogativele de primar. Acesta a fost desemnat de USL să candideze, deşi în luna decembrie a fost condamnat definitiv la închisoare cu suspendare pentru fapte de corupţie. Minel Prina, fost director al Direcţiei Tehnice a Primăriei Slatina, şi Marian Diaconu, fost viceprimar al municipiului Slatina, au fost trimişi în judecată de procurorii DNA în noiembrie 2009, fiind acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice. Procurorii DNA au stabilit că, în perioada august 2004 - martie 2006, Marian Diaconu, în calitatea sa de viceprimar al municipiului Slatina, cu atribuţii de coordonare a Direcţiei Tehnice - Compartimentul Investiţii, Lucrări Publice, Licitaţii, şi Minel Prina, în calitate de director al Direcţiei Tehnice din cadrul Primăriei Slatina, au atribuit în mod ilegal unor firme 18 contracte pentru execuţia unor lucrări. În 7 decembrie 2012, magistraţii Curţii de Apel Craiova l-au condamnat definitiv pe Prina la patru ani de închisoare cu suspendare. De asemenea, lui Prina i-au fost intezise mai multe drepturi, printre care dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dar şi dreptul de a ocupa o funcţie ca aceea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii. Magistraţii Curţii de Apel Craiova au dispus însă şi suspendarea executării „pedepsei accesorii” pe durata termenului de încercare de şase ani, astfel că acesta poate candida la alegerile din 3 februarie. „Nu comentez referitor la acest proces. Pot să vă spun doar că le mulţumesc colegilor din USL pentru încrederea acordată pentru a continua proiectele începute alături de Darius Vâlcov”, a declarat Minel Prina.

Rămăşiţa PDL din Olt mizează pe Ana Anghel

Decimată o dată cu înregimentarea lui Darius Vâlcov sub flamura PSD, organizaţia PDL Olt îşi pune speranţele în înlocuitoarea lui Vâlcov la cârma organizaţiei municipale, Ana Anghel. Aceasta este considerată principalul contracandidat al lui Prina, având atuurile de a deţine funcţiile de consilier local şi preşedinte al PDL Slatina. Ana Anghel a ocupat şi funcţia de viceprimar al Slatinei în mandatul 2008-2012. Un alt candidat cu notorietate în Slatina este fostul deputat Marin Bobeş. El a fost deputat PSD în perioada 2008-2012, iar la alegerile din noiembrie nu a mai candidat. Bobeş a fost şi senator în mandatul 2004-2008, fiind ales pe listele Partidului Democrat. Doi dintre candidaţi, Viorel Oprănescu şi Gheorghe Stoica, au candidat şi la alegerile locale pentru Primăria Slatina din vara anului trecut. Candidat independent atunci, Oprănescu a obţinut 251 de voturi, iar Gheorghe Stoica a fost votat de 219 persoane, sub sigla Partidului Poporului-Legea Cojocaru. Delano Angel Chirimbu şi Ana Anghel au candidat şi la alegerile parlamentare, în speranţa ca vor obţine un post de deputat, dar scorul obţinut nu le-a permis acest lucru.

Preţul trădării lui Vâlcov, guvernarea regiunii Sud-Vest

Relansată ca temă de discuţie la nivel guvernamental, ideea regionalizării a încins apele în rândul reprezentanţilor administraţiei publice din ţară. Singurul nume vehiculat pentru ocuparea postului de guvernator al celor cinci judeţe ale Olteniei este cel al fostului primar slătinean, Darius Vâlcov. Ales senator din partea USL, pe 09 decembrie 2012, Vâlcov pare să intre deja în rolul de guvernator al regiunii. Preşedinte al Comisiei de Administraţie din Senat, Vâlcov a declarat că regionalizarea va fi făcută astfel încât să nu aibă de pierdut vreo localitate, ci să vină în ajutorul tuturor localităţilor. Vâlcov a subliniat că proiectul USL privind regionalizarea nu are în vedere desfiinţarea judeţelor şi este unul a cărui aplicare ar duce la restructurarea unor părţi din ministere pentru că o parte dintre atribuţiile ministerelor vor fi luate de acolo şi duse spre regiune. „Acesta este un proiect prin care se desfiinţează, să spunem aşa, ministere, părţi din ministere, se restructurează şi se duc către regiune, către guvernator. Plus anumite atribuţii se vor mai lua, am înţeles acest lucru şi depinde acest lucru şi de cum va trece şi de Parlament, de la prefecturi. (...) Vrem să facem un lucru care să nu sperie pe nimeni, ci să ajute pe toată lumea. De obicei românii sunt speriaţi atunci când apar astfel de schimbări, dar prin această regionalizare bugetul judeţului va creşte din primul an de funcţionare, iar fondurile europene ar fi mult mai uşor de accesat şi de unităţile administrative mici”, a explicat Vâlcov.

Stănescu nu vrea transferul puterii totale la Craiova

Preşedintele PSD Olt, Paul Stănescu, şi totodată preşedinte al Consiliului Judeţean Olt, a arătat că prin regionalizare se urmăreşte uniformizarea nivelului de trai, deconcentratele pot avea sediile regionale în oricare dintre municipiile din regiune în funcţie de specificul fiecărui judeţ. „Cu regionalizarea aceasta trebuie să înţelegem următorul lucru: ea se face pentru a uniformiza, practic, nivelul de trai. (...) Nu ducem totul la Craiova. Nimeni nu doreşte acest lucru, nimeni nu va fi de acord cu acest lucru. Până la urmă va fi în interesul ţării regionalizarea aceasta despre care noi tot vorbim. Pentru că, dacă facem un pol de forţă la Craiova, nu cred că am rezolvat problema, ba din contră, ne va fi foarte rău şi nu uitaţi că în momentul când se va vota, fiecare judeţ va ţine cu el în primul rând. Iau un exemplu: Direcţia pentru Agricultură. Va fi una la nivel regional, dar ea nu trebuie să fie neapărat la Craiova, ea poate să fie la Slatina, la Drobeta, la Râmnicu Vâlcea, la Târgu Jiu. Pentru că lucrurile acestea le discutăm de ani de zile şi nimeni nu va fi de acord să polarizăm totul într-un singur loc”, a spus Paul Stănescu. Liderul social-democrat din Olt a susţinut că regionalizarea trebuie făcută anul acesta, la fel şi modificarea Constituţiei, pentru că altfel ar fi dificil.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...