Actualitate

Vâlcea, judeţul îmbătrânit al Olteniei

Procentul de populaţie de peste 65 de ani este cel mai mare din regiune

Vâlcenii sunt cei mai bătrâni din Oltenia. Potrivit datelor ultimului recensământ, cel din 2011, în judeţul Vâlcea populaţia de peste 65 de ani reprezintă peste 17 la sută din numărul total al locuitorilor. Efectele îmbătrânirii populaţiei asupra societăţii sunt dintre cele mai nefavorabile, avertizează specialiştii, care cred că e mai mult decât necesar ca România să îşi creeze cât mai repede o strategie demografică.

Oltenia, peste media pe ţară

Cu un spor de natalitate tot pe minus de câţiva ani încoace, dar cu o accentuare a îmbătrânirii populaţiei, judeţul Vâlcea ocupă primul loc în regiunea Oltenia ca număr de vârstnici. Aceştia reprezintă 17,6 la sută din numărul de 355 de mii de locuitori cât are judeţului Vâlcea. Şi în celelalte judeţe din regiune ponderea populaţiei îmbătrânite e peste media de 15 la sută cât este pe ţară: Olt - 17,3%, Dolj- 16,9% şi Mehedinţi- 16,4%. „Pentru prima oară după patru decenii, în România, ponderea populaţiei vârstnice este egală cu ponderea populaţiei active, tinere – 15 la sută, ceea ce nu este bine. Diferenţieri mari apar pe regiuni. Dacă am face o paralelă între ele, judeţul Vaslui este judeţul cu cea mai tânără populaţie a României, urmat de judeţul Suceava. La polul opus se află judeţele Brăila, Cluj, Olt… cu o pondere sub 14 la sută. Cele mai îmbătrânite regiuni ale României sunt într-adevăr Sud Muntenia şi Sud - Vest Oltenia, cu o pondere a populaţiei vârstnice de 16,8, respectiv 16,5 la sută”, spune Sorin Statie, şeful Direcţiei Judeţene de Statistică Vâlcea.

"Să nu uităm că singura strategie demografică aplicată în România a fost acel decret din 1966. În rest, noi nu am mai avut în România o strategie care să vizeze populaţia.", Remus Grigorescu

„Decreţeii” lui Ceauşescu, singura strategie demografică a României

Scăderea natalităţii şi migraţia internă, dar mai ales lipsa unei strategii demografice pe termen lung în România ar fi principalele cauze ale acestui fenomen, tot mai frecvent peste tot în lume, nu numai în România. „Îmbătrânirea populaţiei are efecte pe termen lung, iar un prim efect va fi scăderea populaţiei şcolare a unei regiuni, a unui judeţ, cu efecte drastice - scăderea numărului de învăţători, de profesori, scăderea numărului de şcoli, degradarea bazei tehnico-materiale şcolare care nu este folosită şi aşa mai departe. Apoi, altă latură, scad contribuţiile la bugetul de stat - la sănătate, pensii”, a mai adăugat directorul Direcţiei de Statistică Vâlcea.
Previziuni sumbre ca urmare a creşterii ponderii vârstnicilor se fac mai ales în ceea ce priveşte bugetul asigurărilor de sănătate şi al pensiilor, specialiştii fiind convinşi că dacă guvernanţii nu se vor gândi şi la o strategie pe termen lung în ceea ce priveşte populaţia, consecinţele vor fi catastrofale „Să nu uităm că singura strategie demografică aplicată în România a fost acel decret din 1966. În rest, noi nu am mai avut în România o strategie care să vizeze populaţia. Ori lucrul acesta ne va afecta cu siguranţă, pentru că generaţia aceasta, a celor care s-au născut între 1966 şi 1975, este mare faţă de cele anterioare şi celor care au urmat, ceea ce face ca acest segment de vârstă să înainteze în timp şi să ne pomenim în anul 2030 - 2035 că vom avea o presiune fantastică asupra sistemului de asigurări sociale, pentru că în momentul acela vom fi puşi în situaţia să nu putem finanţa pensiile acestor oameni numai din banii celor care vor munci atunci pentru noi”, apreciază statisticianul Remus Grigorescu.
Statisticienii apreciază că doar stimularea natalităţii nu va fi suficientă pentru rezolvarea acestui deficit demografic şi vor trebui gândite şi alte variante pentru atragerea populaţiei în zonele depopulate.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...