Leul a survolat cu bine turbulenţele provocate de criza financiară care a început în Statele Unite (falimentul şi preluarea de către stat a Silicon Valley Bank) şi a traversat rapid Oceanul până în Ţara Cantoanelor, unde a provocat dispariţia Credit Suisse, care a fost preluată de către USB, cea mai mare bancă elveţiană.
Conform unor informaţii apărute în presă, retragerile de la Credit Suisse s-au ridicat zilnic la 10 miliarde de franci elveţieni.
Pentru a stopa acest exod, BNS şi autoritatea elveţiană de reglementare s-au implicat şi au facilitat preluarea de către USB, cea mai mare bancă locală, a Credit Suisse operaţiune care s-a realizat în cursul zilei de duminică.
Francul elveţian nu a fost protejat de această fuziune şi s-a depreciat rapid faţă de euro, astfel că media lui a coborât în piaţa românească de la 5,0487 lei, la începutul perioadei, la 4,593 lei, la finalul ei.
Volatilitatea cursului monedei unice s-a restrâns în perioada analizată la culoarul 4,9155 – 4,9253 lei. Piaţa a fost ceva mai agitată lunea aceasta, când tranzacţiile s-au realizat în „dinţi de ferăstrău” în culoarul 4,92 – 4,927 lei, iar media a fost stabilită la 4,9219 lei.
Dobânzile interbancare au continuat să scadă într-un ritm lent, şi au atins minimul ultimelor aproape nouă luni, dar se menţineau la maxime care se mai înregistrau în urmă cu 12 ani.
Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de acesta fiind calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,87 la 6,85%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,220 la 7,19%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 7,58 la 7,56%.
Euro a început săptămâna trecută la 1,0737 dolari, a scăzut la jumătatea ei la minimul acestui an de 1,0523 dolari, iar lunea aceasta a urcat la 1,0632 – 1,0731 dolari.
Revenirea euro poate fi pusă pe seama deciziei BCE de majora rata de referinţă, cu 50 puncte bază la 3,50%, ceea ce a stimulat apetitul pentru risc, dar şi a eforturilor autorităţilor elveţiene de a rezolva cât mai rapid criza bancară.
Implicarea guvernului britanic şi a Băncii Angliei în cumpărarea, cu o liră sterlină, de către HSBC a filialei locale a Silicon Valley Bank şi datele economice pozitive, au apreciat lira sterlina iar media stabilită de BNR a crescut de la 5,5536 la 5,6180 lei.
În ultimele două decenii, în momentele în care marile bănci centrale, aflate sub presiunea inflaţiei, au fost nevoite să crească dobânzile de politică monetară, preţul metalului galben s-a inflamat în trei astfel de situaţii.
La începutul acestei săptămâni, metalul galben a atins vârfuri de 2.010 dolari şi se apropie astfel de maximul istoric de 2 072,50 dolari, atins în 2020, respectiv de 1.880 euro, la numai 20 de euro de recordul în moneda unică.
În piaţa locală preţul gramului de aur a crescut lunea aceasta la 292,9991 lei, la foarte mică distanţă de recordul istoric de 293,9846 lei, atins în martie trecut.
Criza existentă în sistemele financiare din Statele Unite şi Europa a permis speculatorilor să declanşeze un raliu al preţurilor în cazul monedelor digitale. După de a coborât în urmă cu circa o săptămână aproape de 19.500 dolari, bitcoin a crescut lunea aceasta la 28.528 dolari. La rândul său, ether care a atins, acum două vineri, un minim de 1.375 dolari, s-a apropiat de 1.840 dolari.
Analiza cuprinde perioada 13 – 20 martie
