Economic

Euro a scăzut de la începutul anului cu 0,9%

În perioada analizată, leul a avut o evoluţie apreciativă faţă de principalele valute, la care au contribuit atât factori locali cât şi externi. Comparativ cu sfârşitul lui anului trecut euro s-a depreciat cu circa 0,9%.

„Foamea” mare de lei a Trezoreriei, care a acoperit deja 22% din necesarul brut de finanţare pentru acest an, a stimulat intrările de capitaluri străine interesate să obţină randamente cât mai mari. Pe de altă parte, companiile au vândut valută pentru a-şi achita taxele şi impozitele la bugetul de stat.

Pe plan extern, aversiunea faţă de risc s-a menţinut la un nivel scăzut, investitorii mizând pe încetinirea ritmului de creştere a ratei de referinţe de către Rezerva Federală americană, ceea ce a redus cererea de dolari.

Cursul euro a scăzut de la 4,9198 lei, la începutul săptămânii trecute, la minimul ultimelor trei luni de 4,8858 lei. Lunea aceasta, cursul a crescut de 4,8922 la 4,9030 lei, pe fondul prudenţei manifestate şi pe pieţele externe înainte de şedinţele de politică monetară ale unora dintre marile bănci centrale. Cotaţiile euro au crescut de la 4,894 lei, la deschidere, la 4,914 lei, în partea a doua a zilei.

Comisia Naţională de Prognoză a prezentat joia trecută Prognoza sa de Iarnă, care anticipează pentru 2023 un curs mediu al euro de 4,94 lei. În schimb, sondajul realizat în decembrie de CFA România în rândul membrilor săi şi publicat tot joi, prognozează pentru acest an o evoluţie depreciativă pentru cursul euro/leu. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0080 lei/euro, iar pentru cel de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,0636 lei/euro.

Dobânzile interbancare au continuat să scadă, odată cu reducerea presiunilor inflaţioniste iar riscurile intrării în recesiuni s-au diminuat, în timp ce BNR a renunţat la limitarea lichidităţii din piaţa monetară. CNP indică o inflaţie de 8% pentru sfârşitul anului şi o medie anuală de 10,8%, în condiţiile în care impactul negativ al preţurilor la energie se reduce urmare a ajutorului guvernamental şi a vremii calde.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât la începutul acestei săptămâni de la 7,23% la 7,20%, minim al ultimei jumătăţi de an. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,54%, valoare care nu a mai fost atinsă din 21 iulie 2022, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 7,89 la 7,88%.

Săptămâna aceasta se vor desfăşura şedinţele de politică monetară ale Fed, de la care analiştii aşteaptă o majorare cu 0,25% a ratei de referinţă, respectiv a BCE şi Băncii Angliei, care ar urma să crească dobânda de jumătate de punct procentual.

Euro s-a apreciat joi la 1,0929 dolari, maximul ultimelor nouă luni, pentru ca lunea aceasta cotaţiile să coboare la 1,0853 – 1,0913 dolari. Cursul monedei americane a scăzut de la 4,5132 la 4,4803 lei şi a fost stabilit la sfârşitul perioadei la 4,4936 lei.

Francul elveţian s-a menţinut la paritatea cu euro iar media a fluctuat între 4,8787 şi 4,9102 lei. În cazul lirei sterline, după o scădere la 5,5473 lei, săptămâna aceasta a început cu un curs de 5,5798 lei.

Metalul galben s-a stabilizat la finalul intervalului la 1.922 – 1.933 dolari/uncie, astfel că preţul gramului de aur s-a consolidat la 278,6082 lei.

Bitcoin a crescut duminică noapte la aproape 24.000 dolari, dar s-a depreciat lunea aceasta la 22.996 – 23.796 dolari. Ether, care s-a apropiat de 1.700 dolari, fluctua între 1.573 şi 1.647 dolari.

Analiza cuprinde perioada 23 – 30 ianuarie

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...