Menţinerea apetitului pentru risc în rândul comercianţilor de valute, care s-a manifestat pe parcursul lunii trecute a continuat şi în primele zile din noiembrie iar leul s-a apreciat faţă de euro.
Moneda unică a început perioada cu o medie de 4,9141 lei şi a încheiat-o la 4,8871 lei. În noaptea de duminică cotaţiile au coborât în Asia la un minim de 4,863 lei, iar tranzacţiile din piaţa locală s-au realizat între 4,884 şi 4,891 lei, cu închiderea la 4,887 lei.
În cazul în care se menţin condiţiile macroeconomice şi geopolitice actuale, este de aşteptat ca euro să nu treacă până la sfârşitul anului de 4,95 lei, atâta vreme cât BNR foloseşte cursul drept drept scut antiinflaţionist. În 2023, este posibil să se reducă controlul asupra lichidităţii din piaţa monetară ceea ce va reduce intrările de capitaluri interesate de investiţiile în titluri de stat în lei ceea ce va afecta valoarea leului.
Piaţa monetară era „timidă” lunea aceasta, în aşteptarea şedinţei de politică monetară a BNR care se va desfăşura marţi şi încă sub efectul controlului efectuat de Concurenţă la sediilor băncilor ale căror cotaţii din piaţa monetară sunt folosite la stabilirea indicilor ROBOR.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut lunea aceasta de la 8,16 la 8,15%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 8,28%, iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,44%, nivel stabilit în urmă cu o săptămână.
Analiştii anticipează o majorare a dobânzii cheie de 0,5 sau 0,75 puncte de bază până la un nivel de maxim 7%, în condiţiile în care creşterea anuală a preţurilor se va menţine şi în 2023 în jurul valorii de 15% sau chiar peste.
Opinia pieţei că Rezerva Federală îşi va tempera înăsprirea politicii sale monetare, după ce piaţa americană a muncii a dat semne de înrăutăţire, şi creşterea moralului investitorilor din zona euro, conform datelor publicate de institutul Sentix, au permis euro să se aprecieze lunea aceasta la 0,9909 – 1,0007 dolari, după căderea de joi până la 0,9730 dolari, ca efect al majorării dobânzii cheie de peste Ocean la 3,75 – 4%.
Totuşi, o analiză a băncii Goldman Sachs anticipează pentru martie viitor o creştere a ratei la 5%, ceea ce va amplifica interesul pentru plasamentele în dolari.
În aceste condiţii, după o creştere la 5,0344 lei, cursul monedei americane a scăzut lunea aceasta la 4,8959 lei.
Cursul francului elveţian a scăzut de la 4,9819 la 4,9422 lei, în timp ce media lirei sterline a coborât de la 5,7125 la 5,6006 lei, la finalul perioadei.
Scăderea lirei se datorează avertismentului Băncii Angliei în privinţa intrării Marii Britanii în recesiune, care ar putea dura doi ani, iar noul premier Rishi Sunak va fi nevoit să anunţe creşteri majore ale taxelor şi reduceri de cheltuieli.
Deprecierea dolarului a determinat lunea aceasta scăderea preţului gramului de aur la 264,0616 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.668 şi 1.680 dolari.
La sfârşitul săptămânii trecute, creşterea apetitului pentru risc a ridicat cotaţia bitcoin până aproape de 21.500 dolari dar ea a coborât luni la 20.610 – 21.058 dolari. Ether s-a apropiat de pragul de 1.700 dolari după care a alunecat la 1.613 – 1.638 dolari.

Analiza cuprinde perioada 31 octombrie – 7 noiembrie