Vâlcea va beneficia de o sumă nerambursabilă de peste 260 milioane euro prin Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă şi Apă Uzată din judeţ. Proiectul cuprinde investiţii în domeniul infrastructurii de apă şi apă uzată, respectiv: 25 Sisteme de alimentare cu apă şi 15 sisteme de colectare şi tratare a apei uzate.
Asta ar fi partea plină a paharului, cea goală fiind reprezentată de menţinerea eliminării unor localităţi din judeţ din Masterplanul de dezvoltare a infrastructurii judeţene de apă/canal conceput de Apavil şi ADI Apa Vâlcea.
“Ce s-a eliminat, rămâne eliminat!”
În ultimii 3 ani, peste de 12 localităţi vâlcene, multe din sudul judeţului, s-au trezit eliminate din programul regional de dezvoltare a infrastructurii apă/canal pe motive de neeligibilitatea. În mod ironic, multe dintre acestea sunt şi acţionari Apavil, operator regional apă/canal. Cu alte cuvinte, aceştia vor plăti cote de co-finanţare a proiectului fără să vadă vreun beneficiu.
Miercuri, 2 noiembrie 2022, s-a semnat contractul de finanţare!
Cu o valoare totală a finanţării nerambursabile de peste un sfert de miliard de euro, acesta este cel mai mare proiect local din domeniul serviciilor publice din ultimele decenii.
Primarul Gutău i-a felicitat pe toţi cei care au construit cu multă muncă acest proiect ambiţios, ale cărui măsuri vor viza şi Râmnicul prin extinderea reţelei de canalizare în toate zonele limitrofe ale municipiului!
Îmbucurător este faptul că suma de 260 milioane euro reprezintă, cu aproximaţie, cifra iniţială de la care a pornit Masterplanul de apă/canal din Vâlcea. Neclar este cum s-a menţinut această valoare, în contextul în care alte 12 localităţi au fost trecute pe lista neagră la investiţii prin acest program, iar alte câteva (ex. Măldăreşti) au decis să depună proiecte individuale pentru reţele de utilităţi apă/canal.
Valori exagerate?
La nivel de zvonistică, mai mulţi primari se uită tot mai îngrijoraţi la studiile de fezabilitate care le-au fost împinse în faţă şi ameninţă să facă frondă, nesemnând documentele, pe motiv de costuri exagerat de mari. Pentru ceilalţi edili, excluşi deja din Masterplan, situaţia este şi mai controversată.
“Valoarea proiectului după excluderea noastră -10 comune, dacă îmi aduc aminte bine- se redusese la jumătate din suma aceasta. Chiar şi cu o reactualizare a costurilor, tot nu se justifică! Nu am auzit de vreun primar care nu doreşte să semneze, dar mă lasă uluit faptul că nu suntem readuşi în proiect. Aşa ni se promisese!”, declară primarul comunei Guşoeni, Nicolae Concioiu.
Tras pe dreapta cu planurile sale de realizarea a sistemului de apă/canal la nivelul întregii localităţi, primarul a încercat să obţină o finanţare independentă prin programul „Anghel Saligny”. A obţinut doar “jumătate. Atât mi-au alocat în program. Am nevoie de 36 milioane lei pentru proiectul integral şi am primit aviz favorabil pentru 18 milioane. Asta înseamnă că 50% ar trebui să aloce primăria, ca şi cofinanţare. De unde să scot banii aceştia? Avem 1.800 de locuitori. Pe de altă parte, odată cu excluderea noastră din Masterplan au dispărut şi câteva investiţii private care aşteptau implementarea acestui proiect: o fabrică de conserve, mai multe pensiuni turistice, un cămin de bătrâni etc. Acum, nici populaţia nu ştiu dacă voi reuşi să o menţin aici fără să le asigur utilităţi normale pentru secolul în care trăim”, mai spune alesul din Guşoeni.
