Economic

Ratele la credite sunt tot mai mari

Monitorizată cu atenţie de BNR, evoluţia leului, folosit drept ancoră antiinflaţionistă, a fost ceva mai agitată, cotaţiile din piaţa locală mişcându-se în „dinţi de ferăstrău”.
Cursul monedei unice s-a mişcat în culoarul 4,9350 – 4,9360 lei, cel de la începutul acestei săptămâni fiind stabilit la 4,9360 lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat în culoarul 4,933 – 4,939 lei.

La sfârşitul săptămânii trecute, agenţia de evaluare Standard&Poor´s a confirmat ratingurile suverane al României la BBB-/A-3, cu perspectivă „stabilă”, decizie care nu va afecta costurile la care se poate împrumuta Ministerul de Finanţe. În urmă cu o săptămână, agenţia Fitch a confirmat ratingul suveran al României la BBB- cu perspectivă negativă, ultima treaptă recomandată investiţiilor.

Creşterea inflaţiei, care s-a amplificat după atacarea Ucrainei de către Rusia şi explozia preţurilor la materiile prime energetice, a impus BNR majorarea constantă a ratei sale de referinţă de la 1,50%, valoare stabilită în urmă cu un an, la 6,25% luna aceasta.
Indicii ROBOR şi cel de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC) au preluat acest trend şi pun o mare presiune pe cei care au contractat credite.

Dacă în octombrie trecut, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, se situa la 1,5%, luni el a urcat la 8,17%, maxim care nu a mai fost atins din 1 februarie 2010.
La începutul acestei săptămâni, indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, stagna la 8,27%, valoare record a ultimilor aproape 13 ani, faţă de 1,86% în prima şedinţă din octombrie 2021. La rândul său, indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut la 8,39%, comparativ cu 1,96%, în urmă cu un an.

Majorarea indicilor ROBOR a afectat şi nivelul IRRC. Valoarea acestuia pentru ultimele trei luni ale acestui an a fost majorată de la 2,65%, în trimestrul al treilea, la 4,06%.
Uşoara scădere a inflaţiei din SUA în septembrie la 8,2%, de la 8,3% în august, şi reducerea şomajului cu 3% faţă de perioada similară din 2021, vor influenţa deciziile Rezervei Federale. Aceasta ar urma să mărească rata sa de referinţă cu 0,75% la fiecare din următoarele două şedinţe ale Comitetului său de politică monetară, care se vor desfăşura în 1 şi 2 noiembrie, respectiv 13 – 14 decembrie.

În schimb, informaţiile conform cărora PIB-ul zonei euro ar urma să se reducă anul viitor cu 1% şi creşterea preţurilor din Germania 10,9% an/an, pe fondul şocurilor din sfera ofertei şi consecinţelor evenimentelor din Ucraina, au afectat evoluţia euro.

Euro a scăzut până la 0,9673 dolari şi se tranzacţiona la începutul acestei săptămâni între 0,9719 şi 0,9770 dolari, iar cursul monedei americane a fost stabilit la 5,0597 lei.
Media francului a scăzut lunii la 5,0494 lei, după creşterea de la mijlocul săptămânii trecute la 5,1107 lei.

Decizia lui Jeremy Hunt, noul ministru britanic al Finanţelor, de a anula majoritatea măsurilor fiscale anunţate de către predecesorul său, a avut ca efect stabilizarea lirei sterline faţă de dolar şi euro, iar cursul a fost stabilit lunea aceasta la 5,7057 lei.

Preţul gramului de aur a scăzut la sfârşitul perioadei la 269,5254 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.649 şi 1.664 dolari.

Uşoara creştere a apetitului pentru risc a ridicat luni cotaţiile bitcoin la 19.165 – 19.579 dolari iar pe cele ale ether la 1.296 – 1.325 dolari.

Analiza cuprinde perioada 10 – 17 octombrie

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...