Sub Lupă

Se sparge buba la Spitalul Horezu: Statistici haotice, sporuri date preferenţial şi bolnavi inventaţi

Scandalul care este pe cale să dărâme un întreg eşafodaj de interese ale persoanelor implicate în managementul Spitalului Orăşenesc Horezu se adânceşte tot mai mult.

Rezultatele controlului efectuat de CAS Vâlcea demonstrează că datele prezentate public de conducerea spitalului sunt haotice, iar alte statistici deţinute inclusiv de Ministerul de Interne şi de cel al Sănătăţii pun şi mai mult sub semnul întrebării capacitatea managerului Constantin Popescu de a administra o unitate medicală devenită spital suport COVID.

Control anunţat, manager pe fugă

În urma primului articol al publicaţiei regionale “Săptămâna în Oltenia” referitor la neregulile existente în prestarea serviciilor şi activitatea internă din Spitalul Orăşenesc Horezu, directorul general CAS Vâlcea Alin Voiculeţ a luat taurul de coarne şi a iniţiat de urgenţă un control în unitatea medicală. Primul efect: managerul spitalului şi-a luat concediu de odihnă în regim de urgenţă. Efectele secundare sunt şi mai surprinzătoare, însă.

Rezultate surprinzătoare, punct nevralgic

O parte din investigaţia “Săptămâna în Oltenia” s-a axat pe modul în care s-a derulat activitatea spitalului suport COVID în perioada pandemiei, pe felul în care au fost repartizate sporurile salariale personalului implicat în preluarea şi tratarea bolnavilor afectaţi de SARS-CoV2, ca şi pe numărul de angajări făcut pentru a susţine activitatea în interiorul unităţii medicale din Horezu. Rezultatele sunt atât de surprinzătoare, încât Horezu poate fi declarat punctul nevralgic al bolilor care infestează sistemul de sănătate din România, nepotismul şi managementul de tip pompieristic.

Într-o serie de adrese remise redacţiei noastre, conducerea spitalului face lămuriri suplimentare privind numărul de pacienţi COVID preluaţi, testaţi şi trataţi în interiorul unităţii, pentru perioada ianuarie 2021-mai 2022. Astfel, totalul anului 2021 se ridică la 704 pacienţi infectaţi, la care se mai adaugă 154 pentru primele 5 luni ale lui 2022.

La acestea se adaugă date privind sporurile acordate în interiorul unităţii pentru „personalul implicat direct în echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 care beneficiază de spor pentru condiţii de muncă conform HG153/2018 cu completările şi modificările ulterioare (HG 1035/2020) pentru perioada mai sus menţionată.

Astfel, se ajunge la o situaţie în care la un maxim de 164 de pacienţi înregistraţi în evidenţele spitalului, în luna martie 2021, 179 de angajaţi ai spitalului trag din greu să trateze şi să asigure servicii necesare întreţinerii acestor pacienţi. La un minim de 1 pacient COVID-19 (august 2021), 32 de medici, asistenţi, infirmieri şi brancardieri sunt trecuţi pe lista beneficiarilor de sporuri.

Sumele solicitate pentru sporuri sunt halucinante totuşi, chiar dacă în faţa echipei de control conducerea spitalului a ţinut să explice că nu toate sporurile acordate sunt COVID, unele venind în baza HG153/2018, pentru condiţii periculoase de lucru, de care ar beneficia personalul din secţiile Neurologie, Radiologie, UPU, Laborator etc.

Pandemia face bine la buzunar

Dar, în baza aceloraşi date contabile înregistrate la Spitalul Orăşenesc Horezu, sumele suspecte cerute de la CAS şi decontate cu prioritate de instituţie încep să apară din aprilie 2020, când unitatea îşi asumă rolul de spital suport COVID.

Între 01.04.2020 şi 14.08.2020 se virează 679.801 RON către unitatea medicală din Horezu, la care se adaugă 531.603 lei în luna decembrie a anului menţionat. Totalul anului 2020 ajunge la 1.202.404 lei, pentru un total de 711 pacienţi cu infecţie SARS CoV2 (39 de cazuri fiind invalidate ulterior) şi 57 de teste făcute pe pacienţi cu suspiciune COVID.

Anul 2021 vine cu un total de 3.883.548 lei, pentru 660 de pacienţi infectaţi (15 cazuri invalidate) şi 44 de teste efectuate.

Mai mult, în cursul lunii iulie, pentru doar două teste efectuate şi niciun alt pacient declarat, unitatea primeste de la CAS 13.632 lei. Urmează luna august 2021, cu un singur pacient în scripte, pentru care se alocă 10.140 lei în sporuri COVID pentru 38 de beneficiari din personalul angajat al spitalului.

Anul curent arată şi mai halucinat în cifre: ianuarie - 22 pacienţi diagnosticaţi cu virus, 21 invalidaţi, 3 teste neconfirmate – 103.147 lei; februarie – 87 infectaţi, 47 invalidaţi, 1 test neconfirmat – 232.206 lei; martie – 34 de infectaţi, 1 caz invalidat, 1 test neconfirmat - 81.870 lei, aprilie 9 cazuri, unul invalidat şi un test neconfirmat – 36.340 lei; luna mai cu doar 4 pacienţi şi 87.454 lei şi, într-un final, iunie, cu doi pacienţi pentru care personalul implicat primeşte sporuri în valoare de 107.900 lei.

În acelaşi timp, la nivel de spital au beneficiat de sporurile aferente un număr de angajaţi după cum urmează:
- ianuarie 102;
- februarie 130;
- martie 80;
- aprilie 68;
- mai 49.

„Au pierdut pacienţii sau ce?”

Harababura din scriptele prezentate de reprezentanţii spitalului se continuă cu alte date prezentate de Serviciul Judeţean de Ambulanţă, unde numărul pacienţilor COVID deplasaţi doar de la Spitalul Judeţean de Urgenţă către spitalul suport din Horezu nu mai corespunde cu datele raportate de unitatea medicală orăşenească.

Luând spre exemplificare, doar lunile iulie – august 2021, când numărul pacienţilor COVID din Spitalul Orăşenesc Horezu era la minim: 2, respectiv 1, în baza de date a Serviciului Judeţean de Ambulanţă Vâlcea figurează 8 transferuri în iulie şi alte 16 în august. „Sunt date transmise prin STS către Ministerul de Interne şi Ministerul Sănătăţii. Nu înţeleg ce raportează cei de la Horezu, dar în baza noastră statistică sunt trecute aceste transferuri ale unor pacienţi COVID de la SJU către spitalul suport. Au pierdut pacienţii sau ce?”, se arată uluit directorul Dan Pădureanu.

Datele transmise prin sistemul STS:


O hotărâre suspectă

Împărţirea sporurilor COVID a ajuns, de altfel, un măr al discordiei în interiorul spitalului, recordul negativ fiind al unei infirmiere care a recepţionat în luna mai 2022 un spor de 18 lei pentru munca depusă în interiorul secţiei boli cronice, locul unde ajung pacienţii infectaţi cu virusul SARS-CoV2. Nu este singura însă, Daniela Pârvulescu, asistent medical în interiorul aceleiaşi secţii recepţionând în aceeaşi lună doar 41 de lei, sub medicul Ovidiu Onac (92 lei) care pare să fi petrecut o oră în preajma unui pacient şi sub asistentul medical Bianca Barbu care a primit 79 de lei pentru 3 ore state în preajma unui pacient COVID a şi a probelor recoltate de la acesta. Recordul îl deţine dr. Coconu Elisabeta, de la Urgenţe – 518 lei, pentru o oră stată la căpătâiul unui bolnav COVID. Restul de 86.000 lei primiţi ca sporuri au luat drumul altor beneficiari din spital, 45 la număr, care au avut în grijă cei 4 pacienţi spitalizaţi în mai anul acesta.


În acelaşi timp, conducerea spitalului a avut grijă să se acopere în faţa controlului CAS cu o hârtie care pare mai degrabă făcută pe colţul scării decât trecută printr-un Consiliu Director al unităţii medicale. Astfel, conform Hotărârii Consiliului Director nr. 8/03.05.2022, personalului alocat secţiilor care iau în îngrijire personal COVID nu i se va deconta sporul de periculozitate decât între două şi trei ore din timpul alocat îngrijirii acestora. Documentului îi lipseşte semnătura directorului medical Elena Ionică, iar niciun economist nu poate explica foarte clar lipsa unor diferenţe evidente între solicitările de decontare către CAS Vâlcea din mai 2022 (4 pacienţi) şi alte perioade în care limita orară de muncă cu pacienţii COVID nu era limitată la două sau trei ore pe zi sau numărul de pacienţi era cu mult mai mare.

Un model preluat la scară naţională

Schema folosită de directorul Popescu şi restul persoanelor implicate în managementul spitalului suport COVID din Horezu în ceea ce priveşte decontarea sporurilor către personalul implicat în tratarea acestor bolnavi nu e unică, ba chiar pare copiată de pe stilul aplicat de alte unităţi medicale similare. „Noi am avut ture de 12 ore pe secţiile de îngrijire a covizilor încă de la declararea spitalului ca spital suport COVID. 6 din cele 12 ore le facem în costum special, dar de decontat ni se decontează doar 3 ore. Ce se întâmplă cu restul banilor nu ştim. Am cerut lămuriri la liderii sindicatelor şi ni s-a recomandat să vedem cum ne înţelegem şi noi cu şefii de secţii, poate, poate se mai adaugă nişte ore în plus la spor”, asistent medical Spitalul Sf Ioan Bucureşti.

În alte zone ale sistemului, lucrurile stau cu totul şi totul altfel. „Personalul care a lucrat pe ambulanţe cu persoane infectate sau suspecte de infectare cu virusul SARS-CoV2 au beneficiat integral de sporuri acordate, indiferent ca a fost vorba de ce 2.500 lei acordaţi iniţial în perioada martie-august 2020 sau de sporul ulterior de 85% din salariul de bază stabilit prin hotărârea de guvern dată în august 2020”, dr. Dan Pădureanu, director SAJ Vâlcea.




Datele controlului CAS Vâlcea sunt în măsură să stârnească anchete oficiale din partea altor instituţii ale statului.
Descărcăţi aici documentul.

Pe acelaşi subiect:
Spital COVID Horezu, locul unde boala cronică se dovedeşte a fi furtul de bani publici
http://saptamana.net/articol/19179-spital-covid-horezu-locul-unde-boala-cronica-se-dovedeste-a-fi-furtul-de-bani-publici

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...