Opinii

 

Te iubesc

Eu nu am plecat de acasă cu mobilă şi bani. Am plecat cu o agendă şi-o reţetă de sarmale. Şi mi-am dorit să am lumea de partea mea, fiind de partea ei. În frig, în ploaie, printre morţi şi răniţi, prin canale, la naşteri, la accidente, la aniversări, la bine şi la rău.

N-am vrut ca alţii să-i trag vălul pe ochi. Am adormit scriind texte pentru copii cu cancer şi texte pentru a cumpăra cadouri sărmanilor. N-am văzut presa ca pe un organ bolnav ci m-am îmbolnăvit de atâtea ori, iubind-o cu disperare.

De aceea, îmi iubesc toţi cititorii. Te iubesc pe tine. Pentru că în redacţiile strâmte din care-ţi scriam, am descoperit cât de buni sunt covrigii când îi împarţi cu mac cu tot între camarazi. Te iubesc pentru că m-ai ajutat să înţeleg că nu avem parte doar de minuni, ci şi de fapte pe care le croim. Te iubesc pentru că m-ai învăţat să nu fiu vecină cu adevărul, ci să cred în el şi să fac lumină prin asta.

Te iubesc pentru că, datorită ţie şi lucrurilor la care am fost părtaşă am ajuns dintr-un copil, un om care a ştiut să urce scări fără să sară trepte. Te iubesc pentru că atunci când am crezut că nu pot reda emoţie, mi-ai pus pe tavă poveşti de suflet, pe care le-am trăit dublu, împodobind paginile cu dăruire. Te iubesc pentru că înţelepciunea nu mi-am căpătat-o în spatele unui birou, ci ascultându-te cum în viaţă reuşeşti să devii cineva când îţi pasă suficient nu doar să te ridici, ci să-i ridici şi pe alţii.

Te iubesc pentru dragostea care a încolţit în mine, ţinându-te de mână când ţi-ai pierdut copilul, când ai rămas fără slujbă, când te-am găsit împotmolit, inundat, fără casă sau o mâncare caldă. Sau fără nimeni. Te iubesc pentru umanitatea pe care ai sădit-o, arătându-mi mereu că oamenii nu luptă pentru fericire, ci pentru a nu rămâne singuri cu ea.

Te iubesc pentru că, după 10 ani, chiar dacă îmi scriu ultimul editorial, mă simt fiica ta care a reuşit pe drumul ei şi care nu uită niciodată cine a i-a arătat cum să meargă. Te iubesc pentru că n-am păstrat reţeta de sarmale, însă păstrez toate agendele în care am bifat evenimentele lumii. Te iubesc pentru că fata cu codiţe care era dată afară pe uşă şi intra pe geam are astăzi siguranţă de sine şi zâmbetul unui gazetar împlinit că şi-a făcut meseria curat. Te iubesc pentru că pot pleca mai departe cu capul sus, ieşind pe uşa din faţă şi aleg un alt drum, dorindu-mi la fel de mult să-ţi fiu aproape.

Te iubesc pentru că cei 10 ani au fost aventura vieţii mele şi chiar dacă nu am venit acasă cu premii multe, simt că având atâţia prieteni, am obţinut cel mai important trofeu. Te iubesc şi îţi strâng mâna cu determinarea unei puştoaice de 19 ani pentru care s-ar fi scufundat pământul dacă nu ar fi făcut ce-i placea mai mult. Mă înclin, a fost o plăcere să te cunosc!

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

28.12.2012 - 20:32Olimpia Iancu:Placerea este a noastra,a cititorilor,mai ales ca ai un stil absolut special de exprimare in presa romaneasca.Daca nu ma insel ,la primul meu comentariu,ti-am spus ca articolul tau este un poem!Toate aceste poeme,sa le aduni intr-o carte,care sa apara tot asa la o vreme de bilant!La multi ani fericiti !

27.12.2012 - 21:46cristina:A fost o placere sa te citesc,Andreea!Nu te poti opri din ceea ce stii cel mai bine sa faci.Succes in continuare !

27.12.2012 - 21:16klays:dc ultimul deea?am pierdut firul evenimentelor

Pagina 1 din 1 (3 comentarii din 3)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...