Actualitate

Brazii de Crăciun, între tradiţie şi criză

În ciuda comercianţilor care ţin la preţ, râmnicenii nu renunţă la achiziţionarea celebrelor conifere pe care le vor împodobi acasă

Brazii de Crăciun au apărut şi în pieţele din Râmnicu Vâlcea. Aduşi din Piatra-Neamţ, molizii şi brazii au preţuri ce variază între 35 de lei şi 350 de lei, în funcţie de înălţime şi coronament. Şi, contrar aşteptărilor, criza pare să nu ţină departe de casa vâlceanului pomul de Crăciun. Comercianţii, în majoritate veniţi şi anul trecut, nu se vaită deocamdată de vânzare slabă. Chiar dacă au doar o zi-două de când şi-au etalat, cum s-ar spune, marfa pe tarabă, oamenii spun că au început să vândă bine chiar din primele ore. „Am vândut din prima zi zece brazi odată, pentru un domn din Bucureşti. Din păcate, nu avem cât o să se ceară. Anul acesta s-au tăiat foarte puţini brazi”, ne spune o comerciantă din Piatra-Neamţ.
De altfel, majoritatea comercianţilor din Piaţa Centrală a municipiului sunt optimişti în privinţa vânzărilor. Cu marfă pe toate gusturile şi pentru orice buzunar, vânzătorii speră să dea toţi pomii şi să nu se întoarcă cu ei acasă. “Merg foarte bine vânzările, nu mă gândeam. Cred că o să vindem toţi brazii până în Ajunul Crăciunului. Sigur”, ne spune un alt comerciant din cei care vând în Piaţa Centrală. Pe lângă brazii comercializaţi de particulari în pieţele din Râmnic şi locurile special amenajate, şi Direcţia Silvică comercializează în acest an 1.400 de brazi şi molizi. În acest caz, preţurile sunt mult mai mici. Acestea au nivelul de anul trecut şi pornesc de la 10 lei, ajungând până la 30 de lei, în funcţie de înălţime. Mai există şi varianta bradului în ghiveci, al cărui preţ este în jur de 120 de lei, dar care poate fi apoi plantat în grădină. Cea mai ieftină variantă este cea a bradului de plastic, soluţie preferată de cei care nu doresc să investească în fiecare an în brazii tradiţionali.

Simbolistică

Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun a venit la români din nordul Europei, fiind adoptat prima dată de cei înstăriţi. La început, bradul era împodobit cu mere, nuci vopsite şi conuri aurite. Începând cu secolul al XIX-lea au apărut podoabe confecţionate ca mici jucării, dar şi globurile, devenite repede tradiţionale. Lumânările au început să fie folosite la decorarea bradului de Crăciun în secolul al XVIII-lea, în Germania, şi simbolizau focurile solstiţiale din antichitate. Bradul de Crăciun îşi trage rădăcinile dintr-un cult celtic, conform căruia pomul este o metaforă a axului lumii, a legăturii spirituale dintre Pământ şi Divinitate. La români, bradul are o semnificaţie aparte şi este legat de mai toate sărbătorile şi ritualurile, de la naştere şi nuntă, până la moarte. După datina din străbuni, bradul împodobit cu fructe şi panglici se leagă de stâlpul porţii la nunţi. În unele sate din nordul Moldovei, crucile de la morminte sunt înfipte în trunchiuri de brad.
În prezent, bradul este nelipsit de Crăciun din casele românilor. Dacă unii îşi permit să pună în pomul de iarnă decoraţiuni, globuri şi beteală care mai de care mai scumpe şi colorate, alţii, după buget, împodobesc încăperile cu crenguţe de brad în care atârnă ghindă, nuci, conuri şi chiar castane ori alte obiecte în funcţie de imaginaţie. Tradiţia bradului de Crăciun şi-a pus amprenta şi în afara bătrânului continent european. Statele Unite datorează multe din tradiţiile de sărbători emigranţilor germani şi olandezi. Primii au adus tradiţia împodobirii bradului, deşi în anul 1830, americanii considerau acest obicei ca fiind unul păgân.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...