La Ţară

Ceramica de Horezu ajunge în patrimoniul UNESCO

Meşteşugul ancestral practicat de olarii vâlceni stârneşte admiraţia străinilor

Meşteşugul olarilor din Horezu şi ceramica lor devin valori universale pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial al umanităţii. După doi ani de la depunerea candidaturii la UNESCO, România a impus pe această listă vechea îndeletnicire a „oltenilor de sub munte” alături de Căluş şi Doină, alte două valori cu care românii se pot mândri. Potrivit site-ului UNESCO, confecţionarea ceramicii de Horezu este „un meşteşug tradiţional unic”, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femei în partea de nord a judeţului Vâlcea, procesul de fabricaţie fiind divizat. Astfel, potrivit descrierii prezentate de UNESCO, „bărbaţii sunt cei care se ocupă cu extragerea lutului, care este, ulterior, curăţat, porţionat şi udat, frământat, tescuit şi amestecat, devenind astfel materia primă cleioasă din care sunt confecţionate celebrele vase roşiatice de Horezu. (...) Femeile sunt acelea care decorează obiectele, folosind tehnici şi instrumente specifice, cu care desenează modele tradiţionale. Îndemânarea şi talentul de a combina formele şi culorile definesc personalitatea şi unicitatea acestui tip de ceramică. Culorile sunt vii şi variază de la maro închis, roşu, verde şi albastru până la celebrul ivoriu de Horezu”.

Vasele de lut horezene, valoare universală

Horezu este cu adevărat locul unde de secole lutul prinde viaţă. Oraşul vâlcean a reuşit, după doi ani de evaluări, să se impună însă şi pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial al umanităţii cu ceramica lui devenită acum o adevărată valoare universală. Comitetul Interguvernamental al Organizaţiei Naţiunilor Unite reunit la Paris săptămâna trecută a avut de evaluat 18 practici din diferite ţări, fiecare supusă la vot. „Noi, românii, nu ne-am modernizat să mergem pe cuptoare şi roţi electrice. Pur şi simplu sudoarea artistului, ceramistului, se transformă în ceramică, eu aş spune chiar artă. Sunt peste 100 de familii în Horezu care trăiesc din crearea şi comercializarea ceramicii… Legat de simbolistică, e un adevăr că cele trei sau patru simboluri pe care ceramica de Horezu le-a individualizat fac parte din tot ceea ce a avut poporul român mai de preţ: răbdarea, isteţimea, iar ţăranul român a ştiut întotdeauna să îşi aştearnă în munca lui de zi cu zi aceste valori perene, iar olarul a ştiut şi mai bine să capaciteze aceste valori fără a avea nevoie de mari investiţii. A făcut cu ceea ce a găsit aici în zonă, ceea ce demonstrează că Horezu este cu adevărat un loc binecuvântat de Dumnezeu”, a precizat Ilie Fîrtat, primarul din Horezu.

„Îndemânarea şi talentul de a combina formele şi culorile definesc personalitatea şi unicitatea acestui tip de ceramică. Culorile sunt vii şi variază de la maro închis, roşu, verde şi albastru până la celebrul ivoriu de Horezu”.- site-ul UNESCO

Unici prin simbolistică şi meşteşug

Pentru meşterii olari din Horezu, vasele care ies din mâinile lor sunt deosebite şi unice prin simbolistica şi tehnica de realizare a lor. Ion Vicşoreanu este ceramist de când se ştie. Străbunicii, bunicii şi părinţii lui au fost olari în capitala Olteniei de sub munte. De câţiva ani, el s-a stabilit în Franţa, în capitala ceramicii franceze, dar olăritul din Horezu rămâne pentru el un reper important care merită să fie cunoscut şi apreciat de toată lumea. „Ceramica de Horezu este un fenomen unic de o mare valoare culturală naţională şi internaţională care merită să rămână ca altele. Ceea ce e deosebit la ea e că noi am reuşit să ne păstrăm tradiţia. Nu ştiu de ce. Suntem un centru de ceramică, printre puţinele din Europa care am rămas la o tehnică de realizare ancestrală. Tehnica ei rămâne un secret”, spune Ion Vicşoreanu, meşter ceramist în Franţa.
Simbolistica pe obiectele ceramice din Horezu, luată în considerare pentru a introduce meşteşugul olarilor horezeni în Patrimoniul Cultural imaterial al umanităţii este zoomorfă, vegetală, antropomorfă şi geometrică. Dominant este însă cocoşul, dar şi alte simboluri ancestrale cum ar fi peştele, şarpele, copacul vieţii şi altele, simboluri care se regăsesc şi acum pe vasele din Horezu. „Iniţial , ca decor, s-a pornit de la o spirală, după care s-a ajuns la acele motive stil coadă de păun, spic de grâu, motive florale, solare. Reprezentative pentru Horezu sunt vasele pictate mai aerisit, cu motive mai vechi: cocoşul, arborele vieţii, şarpele casei, steaua, soarele… Unic este decorul, piesa de rezistenţă a ceramicii de Horezu. Decorarea vaselor este unică, stilul nostru nu l-am mai văzut nicăieri”, a precizat şi Laurenţiu Pietraru, ceramist cunoscut în Horezu.
Recunoaşterea valorii ceramicii de Horezu aduce după sine nu numai o protecţiei deosebită a ei, dar obligă autorităţile române să popularizeze mai mult acest meşteşug printre elevi, tineri şi turişti. Acesta este cea de-a treia practică românească introdusă pe lista UNESCO după ritualul Căluşului şi Doina.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...