Actualitate

Poarta Sărutului intră în restaurare

Opera lui Brâncuşi din Târgu Jiu a mai fost supusă aceleiaşi operaţii în 2003

Lucrarea Poarta Sărutului, realizată de Constantin Brâncuşi şi expusă în Parcul Central din municipiul Târgu Jiu, va fi restaurată în primăvara anului viitor, după ce Ministerul Culturii a alocat 380.000 de lei în acest sens, confirmă reprezentanţii Primăriei Târgu Jiu. Poarta Sărutului face parte, alături de Coloana Infinită, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii din Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, pe care Constantin Brâncuşi l-a realizat în 1937, la Târgu Jiu, în memoria eroilor căzuţi în primul război mondial. Aceste opere sunt singurele din lume expuse în aer liber, restul lucrărilor lui Brâncuşi aflându-se în muzee sau colecţii private.

Restaurare cu hibe

Conform directorului Centrului Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” din cadrul Primăriei Târgu Jiu, Adina Andriţoiu, banii au fost alocaţi de Ministerul Culturii după ce mai multe comisii de specialişti s-au pronunţat în favoarea restaurării cât mai urgente a părţii superioare a Porţii Sărutului. Experţii susţin că partea respectivă este cea mai expusă la intemperii, pe „acoperişul” lucrării existând o foaie de plumb care asigură protecţia operei, protecţia fiind concepută chiar de Brâncuşi. Lucrarea a fost restaurată în totalitate în anul 2003, cu fonduri de la Banca Mondială, dar operaţiunile care trebuiau executate atunci au generat dispute între proiectanţi şi restauratori, calitatea finală a acestora nefiind însă cea mai bună. „Au apărut pori între piatră, placa de plumb şi adezivul special folosit pentru fixarea acesteia, iar, în timp, aceşti pori au generat mici fisuri sau adâncituri nefireşti, care sunt mai mari decât porozitatea pietrei. Nu se pune problema unor infiltraţii, dar toate discuţiile purtate de specialişti în Comisia Naţională a Monumentelor Istorice au dus spre această concluzie, că opera trebuie restaurată”, a precizat Andriţoiu.

Firmă desemnată de minister

"Au apărut pori între piatră, placa de plumb şi adezivul special folosit pentru fixarea acesteia, iar, în timp, aceşti pori au generat mici fisuri sau adâncituri nefireşti, care sunt mai mari decât porozitatea pietrei.", Adina Andriţoiu, directorului Centrului Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi”

Ministerul Culturii este cel care va desemna firma care se va ocupa de lucrări, banii alocaţi acum nepierzându-se dacă nu sunt cheltuiţi până la sfârşitul anului. „Proiectul de restaurare este parte din Planul Naţional de Restaurare, care permite folosirea fondurilor şi anul viitor, deci nu se pune problema ca la sfârşitul anului să nu mai existe surse de finanţare. Lucrările se vor executa, cel mai probabil, în primăvară, atunci când condiţiile meteo vor fi mult mai bune decât cele din iarnă”, a mai spus Andriţoiu. Poarta Sărutului a devenit un simbol al îndrăgostiţilor din oraş şi nu numai, Primăria Târgu Jiu oficiind aici, anual, zeci de căsătorii, mai ales în noaptea de Revelion, dar şi de Ziua Îndrăgostiţilor. Autorităţile locale organizează şi în acest an o astfel de ceremonie, mai multe cupluri, inclusiv din Timişoara şi Craiova, depunându-şi actele pentru a se căsători la cumpăna dintre ani.

Lucrările din 2003, transformate în dosar penal

Lucrările de restaurare efectuate în trecut în complexul brâncuşian de la Târgu Jiu s-au transformat în 2005 chiar într-un dosar penal. Mai mulţi funcţionari din Ministerul Culturii, printre care directorul Paula Olteanu, au fost cercetaţi penal de Parchetul Tribunalului Gorj pentru modul în care au fost restaurate operele şi parcurile brâncuşiene din Târgu-Jiu. Alături de Paula Olteanu, au mai fost acuzaţi de neglijenţă în serviciu Viorel Popescu şi Victoria Milea, Ioan Botez, expert atestat de Ministerul Culturii, dar şi seful Direcţiei de Cultură Gorj, Ion Sanda. De asemenea, în acelaşi dosar a fost cercetat şi dirigintele de şantier al lucrărilor efectuate la Târgu-Jiu, Aurică Somănescu. Procurorul gorjean Emil Mota menţiona la acea dată că, în primăvara anului 2003, Comisia Naţională de Agremente Tehnice a refuzat să elibereze certificatul pentru pavimentul care a fost folosit în parcuri. Pavimentul a fost prezentat de Paula Olteanu ca fiind un material ecologic, folosit în Europa şi America. Materialul respectiv, denumit „stabilizer”, s-a transformat la scurt timp în nămol, fiind îndepărtat parţial din preajma operelor brancuşiene pentru că pe scaunele din piatră ale operei „Masa Tăcerii” începuse să crească un mucegai verde, din cauza umezelii.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...