Constat cu stupoare că domnul viceprimar Pîrvulescu, într-un filmuleţ postat pe pagina dumnealui de Facebook, povesteşte cu emfază cum a reuşit să rezolve 3 probleme până acum. Una dintre aceste 3 mari probleme a fost a unei doamne care „efectiv de 15 ani de zile se chinuie în relaţia cu Apavilul şi construcţia unui cămin prin care să se racordeze la reţeaua de apă a municipiului”.

Ce uită domnul Pîrvulescu este să ne şi spună cum a rezolvat problema. Să-nţelegem că a făcut o vrajă şi a construit un cămin de apometru?

Sau, poate, ar fi mai onest din partea dumnealui să spună că s-a informat la directorul societăţii despre ce este vorba şi că din informaţiile primite rezultă că:

1. Contractul de furnizare a serviciilor de apă şi de canalizare de la adresa petiţionarei, datează din anul 2001 şi a fost preluat pe numele dumneaei în anul 2017, ceea ce înseamnă că doamna beneficiază de servicii de furnizare a apei potabile şi de canalizare.
2. De 15 ani, doamna în cauză „se chinuie” să facă sesizări peste sesizări, deoarece doreşte să primească apă din altă conductă, situată peste stradă de locuinţa sa. Vă imaginaţi ce ar însemna ca fiecare utilizator de pe o stradă să solicite să aibă conducta lui?

Dacă dl. Pîrvulescu are ca obiectiv prezentarea unor realizări imaginare, nu este problema noastră, însă îl rog respectuos să nu folosească numele societăţii Apavil S.A. pentru a induce în eroare şi nici să denigreze numele acestei societăţi ai cărei salariaţi îşi fac treaba în condiţii nu tocmai uşoare, dat fiind faptul că se lucrează cu personal redus încă de la începutul pandemiei.

DIRECTOR GENERAL
ing. Ion FLORESCU