Special

Impact COVID-19: Şcoala online modifică totul!

Pandemia scoate la suprafaţă o mulţime de probleme pe care, în ultimii ani, ne obişnuisem să le trecem cu vederea, aproape ca în baza preceptului biblic: „Săraci au fost şi vor fi cât lumea!”. De la lipsa echipamentelor digitale pentru elevi în anumite familii, până la lipsa infrastructurii de telecomunicaţii în anumite zone izolate din judeţ, seria de provocări aduse de epidemia de coronavirus forţează coordonatorii sistemului de învăţământ să găsească diverse metode prin care să asigure accesul la educaţie pentru toţi cursanţii.

“3.200 de tablete rezolvă cele mai stringente probleme”

Avalanşa cererilor de dispozitive digitale pentru elevi a cumulat în Vâlcea un număr de câteva mii de solicitări, unele chiar neavenite, făcute mai mult din dorinţa părinţilor de a înlocui un calculator mai vechi al copilului cu o tabletă nouă oferită din fonduri publice. Unele au fost rezolvate de intervenţia rapidă a unor ONG-uri (World Vision, România Educată etc), altele urmează să fie rezolvate în cursul acestei luni prin distribuirea a 3.200 de tablete achiziţionate de autorităţi.

”Din informaţiile oferite din Minister, pe 25 noiembrie ar trebui să ajungă în judeţ 3.200 de tablete. Acestea ar rezolva cele mai stringente probleme cu care ne confruntăm. Restul le vom achiziţiona printr-un proiect european, dar acolo procedurile sunt mai greoaie”, explică Mihaela Andreianu, Inspector General Şcolar pe judeţul Vâlcea.

Mai puţine teme, mai multă empatie

Impactul distanţării sociale scoate la vedere nu doar diferenţele de ordin financiar dintre elevi, ci şi riscuri de tip psiho-emoţional care pot afecta atât cursanţii, cât şi cadrele didactice. ”Greu este pentru toată lumea. Cu toţii am avut nevoie de adaptare. Am luat legătura cu centrul de resurse educaţionale şi i-am rugat pe colegii noştri să ofere consiliere elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice care resimt greutăţi în adaptarea la acest nou model educaţional. Avem un telefon verde care stă la dispoziţia tuturor. Pe de altă parte, am făcut apel la directori şi la cadrele didactice să nu împovăreze elevii cu prea multe teme. Efortul de concentrare în orele petrecute în faţa calculatorului este unul destul de mare. Ieri am făcut şi o şedinţă pentru a găsi noi metode de evaluare adaptate acestei noi realităţi. Aici încă mai avem de discutat, dar mă bucur să văd că se găsesc şi idei inovative”, susţine Mihaela Andreianu.

Abandon profesional

Dacă până în urmă cu doi-trei ani, tema abandonului şcolar era una frecvent discutată, acum sistemul de învăţământ se confruntă cu un altfel de absenteism: cel al cadrelor didactice. ”Odată cu mărirea punctului de pensie, mulţi dintre colegii noştri, în special din învăţământul primar, au preferat să iasă la pensie cu un venit mai mare. Am înregistrat destule cereri de pensionare în perioada octombrie-noiembrie, iar absenţa acestor cadre didactice se va vedea în lunile următoare. Parte din ele le vom acoperi, dar nu cred că vom avea destul personal pentru a umple toate golurile. Ne gândim deja la un sistem de suplinire prin plata cu ora, dar rămâne de văzut”, mai spune inspectorul general.

Izolaţi de secolul XXI

Mai complicată se dovedeşte a fi problema infrastructurii de comunicaţii din anumite zone sau chiar şi cea a alimentării cu energie electrică. În Vâlcea, aproximativ 400 de elevi din cătune şi sate izolate nu au acces la internet sau la energie electrică, situaţia fiind compensată prin oferirea unor variante alternative de studiu.
”În aceste cazuri, elevii primesc fişe de studiu şi de evaluare în formă printată. Fiecare director de şcoală a găsit cele mai bune metode de a le transmite către elevii aflaţi în această situaţie. Fie sunt lăsate la un magazin din satul respectiv., iar elevul sau părintele acestuia le ridică de acolo, fie sunt trimise direct casă cu poştaşul”, exemplifică Mihaela Andreianu.

Cazurile variază între 6 elevi izolaţi la Titeşti, în zona de nord a judeţului, până la Vaideeni – 48, sau Racoviţa, unde 65 de elevi din ciclurile primar şi gimnazial învaţă după notiţe trimise acasă de învăţători sau profesori. Cu toate acestea, zonele izolate de epoca digitală se regăsesc pe aproape toată harta judeţului: de la Amărăşti, Şuşani sau Nicolae Bălcescu, până la Boişoara sau Câineni.

Situaţia este privită doar ca temporară, mulţi dintre edili contactând deja operatorii de pe raza localităţilor lor pentru o extindere a reţelei către zonele izolate. Cât va dura însă până la punerea în practică a acestor proiecte nu se ştie însă.

Între talent şi programă

Pe de altă parte, modelul şcolii online pus în practică pentru o perioadă nedefinită ridică destule semne de întrebare pentru coordonatorii învăţământului românesc, actorii din sfera socială, elevi şi părinţi. Câţi dascăli au abilităţile necesare pentru a face cursurile online cât mai interactive şi mai atractive pentru elevi? Cum se pretează actuala programă şcolară la era digitală?

"Educaţia era la pământ şi înainte de pandemie", îşi începe discursul Laura Greta Marin, preşedinte Human Catalyst. "Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că această criză forţează intrarea educaţiei în online. Este o soluţie care, cu sau fără pandemie, poate răspunde unor nevoi ale elevilor din zone izolate sau cărora le este greu să ajungă în anumite perioade ale anului la şcoală. Totul ţine însă de talentul pedagogic al fiecărui dascăl în parte, ca şi de adaptarea programei şi de modul de interacţiune cu copiii. Programa actuală va trebui adaptată la modul de predare în online, orarul de asemenea, iar apoi putem umbla şi la modalităţile de evaluare. Toate sunt interconectate între ele. Pentru moment însă trebuie să vedem şi ce modele vor fi implementate la nivelul întregii Europe pentru a aplica şi noi elemente adaptate realităţii de aici. E clar că educaţia va avea de suferit în acest an şi nu doar în ţara noastră. Dar, dintr-un anumit punct de vedere, cred că învăţământul online ar putea fi menţinut chiar şi într-o epocă post-coronavirus, fie chiar şi într-un format mixt, care să reducă din impactul psiho-emoţional resimţit de copii”, susţine preşedintele ONG-ului.

Sindicatele merg în dulcele stil clasic

Pe de altă parte, reprezentanţii sindicatelor par depăşiţi de situaţia actuală, deşi admit că anul şcolar actual ar putea reprezenta o palmă usturătoare pe obrazul deja şifonat al Educaţiei „Dacă situaţia va permite, ideea repetării anului şcolar ar fi ideală pentru ca elevii să aprofundeze materia de curs. În afară de lipsa dispozitivelor pentru studiu, nu cred că sunt multe probleme în asigurarea cursurilor online. Ştiu că la nivel de judeţ sunt cereri de câteva mii de tablete. Pentru profesori, cel mai important este să ni se asigure sporul de ecran”, trasează scurt Lucian Marinescu, liderul Uniunii Sindicatelor Învăţământ din Vâlcea.

Atât şi nicio vorbă în plus despre subtilităţile privind stresul resimţit de elevi, metodele de predare inovative sau riscul apariţiei unei generaţii în care diferenţele de valoare dintre absolvenţi să fie dictate de capacitatea lor de concentrare în online sau de situaţia financiară a familiei.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...