Actualitate

Fregata „Mărăşeşti”, 100 de ani de istorie navală

Echipajul fregatei „Mărăşeşti” marchează, la data de 1 iulie, un secol
de la intrarea în serviciul Marinei Militare Române, în anul 1920, a
primei nave militare care a purtat acest nume, distrugătorul
„Mărăşeşti”, o navă care a scris pagini importante în istoria neamului
românesc, până în anul 1961, când a fost dezasamblată. Două decenii mai
târziu, tradiţia a fost reluată prin construirea, la Mangalia, a celei
mai mari nave de luptă româneşti, care a purtat, pe rând, numele
„Muntenia” (crucişător), „Timişoara” (distrugător) şi, ulterior,
„Mărăşeşti” (fregată).

Istoria recentă a fregatei „Mărăşeşti” consemnează participarea la peste
30 de exerciţii multinaţionale în Marea Neagră, Marea Mediterană şi
Oceanul Atlantic, iar recunoaşterea calităţilor profesionale ale
echipajului navei a venit în anul 2007, când preşedintele României a
conferit acestuia Ordinul „Virtutea Maritimă” în grad de Cavaler, cu
însemn pentru pace, pentru înaltul profesionalism demonstrat în
îndeplinirea misiunilor încredinţate.

Din cauza contextului epidemiologic actual, la bordul navei, s-a
organizat o ceremonie restrânsă pentru a marca centenarul fregatei
„Mărăşeşti” şi au fost transmise echipajului mesaje de felicitare din
partea conducerii Statului Major al Forţelor Navale şi a eşaloanelor
superioare.

***

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, „Mărăşeşti” şi celelalte
trei distrugătoare, „Regele Ferdinand”, „Regina Maria” şi „Mărăşti”, au
alcătuit aşa-zisul „Careu de Aşi” al Marinei Regale Române. Echipajele
celor patru distrugătoare au îndeplinit numeroase misiuni de luptă în
Marea Neagră. Una dintre cele mai importante misiuni la care a
participat distrugătorul „Mărăşeşti” a fost operaţia de evacuare a
trupelor din Peninsula Crimeea, cu numele de cod „Operaţiunea 60.000”,
din perioada aprilie-mai 1944, când au fost evacuate peste 120.000
persoane, zeci de tone armament, muniţie şi materiale, sub atacul
concertat al trupelor sovietice.

În luna octombrie 1944, în urma ultimatumului primit din partea
comandamentului Forţelor Navale Sovietice, cele patru distrugătoare şi
alte nave ale Marinei Regale Române au fost luate de sovietici, ca pradă
de război, iar echipajele româneşti au trecut prin situaţii umilitoare.
După război, în anul 1945, distrugătorul „Mărăşeşti” a fost returnat
României, împreună cu alte nave, şi a rămas operativ până în anul 1961,
când a fost dezasamblat.

În anii 1980, tradiţia distrugătoarelor a fost reluată şi a fost
construită, la Şantierul Naval Mangalia, cea mai mare navă de război
românească, actuala fregată „Mărăşeşti”, care a fost lansată la apă la
data de 2 august 1985. Până în anul 1990, nava a participat la numeroase
exerciţii în Marea Neagră, iar din anul 1994, când România a semnat
Parteneriatul pentru Pace, fregata „Mărăşeşti” a fost prima navă
militară de luptă a ţării noastre care a participat, după cel de-Al
Doilea Război Mondial, la exerciţii internaţionale în Marea Mediterană
şi în Oceanul Atlantic şi a fost, totodată, prima navă a Forţelor Navale
Române care a acţionat sub comandă NATO, pentru asigurarea securităţii
Summit-ului NATO de la Istanbul, în anul 2004.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...